Cine este tatăl lui Vlad Pascu și cu ce s-a ocupat până să devină milionar. Adevărul despre cum a strâns Mihai Pascu o avere uriașă
Cazul lui Vlad Pascu continuă să atragă atenția publică, pe măsură ce ies la iveală noi detalii șocante despre familia tânărului care a ucis doi oameni în stațiunea 2 Mai. Cine este tatăl lui Vlad Pascu și cu ce s-a ocupat până să devină milionar? Se pare că familia șoferului care a provocat tragedia are multe secrete, care acum ies la iveală.
Noi dezvăluiri despre tatăl șoferului care a ucis doi tineri la 2 Mai
O fostă judecătoare de la Curtea de Apel București a dezvăluit detalii importante despre tatăl lui Vlad. Pascu. Potrivit ei, Mihai Pascu era cunoscut pentru practica de a lua casele oamenilor care împrumutau bani de la el.
Mihaela Lămâița Ciocea a postat pe Facebook informații despre cum Mihai Pascu apărea în mod constant la ședințele instanței în perioada anilor 2000.
„În jurul anului 2000, când eu eram un judecător începător la Judecătoria Sectorului 3 din București, acest „investitor imobiliar”, Mihai Pascu, era prezent în mod constant la ședințele instanței. Avea numeroase litigii cu români care împrumutaseră bani de la el cu dobânzi excesive și apoi le lua apartamentele pe care aceștia le oferiseră drept garanție pentru împrumut.
Citește și: Cine este avocata lui Vlad Pascu. E fan BUG Mafia, iar la Poliție a venit cu fusta scurtă și decolteul adânc
Nu pentru că oamenii nu își achitaseră datoriile, ci pentru că, atunci când aceștia restituiau împrumutul sau plăteau ratele, nu le elibera chitanță. Apoi, îi executa silit”, a scris ea.
Judecătoarea a povestit și că vechiul Cod Civil nu permitea să ofere sprijin oamenilor în această situație. Aceștia încercau să demonstreze că au plătit suma datorată.
„Din nefericire, funcția noastră de magistrați era extrem de delicată, deoarece vechiul Cod Civil ne interzicea să acceptăm probe cu martori pentru plăți care depășeau 250 de lei. Eram, așadar, legați de mâini și de picioare în ceea ce privește asistența acordată acestor oameni, care încercau să dovedească că și-au achitat datoria la cămătari, dar nu realizau importanța eliberării chitanței de plată”, a continuat ea în postarea sa de pe Facebook.
Cine este tatăl lui Vlad Pascu și cu ce s-a ocupat până să devină milionar
Se pare că familia lui Vlad Pascu nu a fost întotdeauna înstărită. Tatăl acestuia se ocupa cu cămătăria înainte să devină milionar.
Judecătoarea a remarcat, de asemenea, că românii nu erau familiarizați cu regulile Codului Civil, în special cele legate de contractele de împrumut.
„Trebuie să subliniez faptul că românii nu erau conștienți de prevederile Codului Civil referitoare la împrumuturi, deoarece contractele private de împrumut căzuseră în desuetudine în timpul regimului comunist.
În realitate, întregul proces de exploatare a oamenilor era o schemă elaborată de către cămătari și avocați lipsiți de scrupule, care se aprovecau de naivitatea românilor, de lipsa lor de educație juridică în domeniul dreptului privat, după decenii de comunism, de restricțiile privind prezentarea de dovezi în ceea ce privește returnarea împrumuturilor conform Codului Civil și de complicitatea celor care ar fi trebuit să introducă corecții pentru a face față valului de înșelătorii: procurorul general, ministrul Justiției, avocații influenți și profesorii de drept”, a continuat ea.
Cu toate acestea, judecătoare a menționat că a contribuit la soluționarea favorabilă a unor cazuri în care oamenii s-au împrumutat cu camătă. Unii dintre aceștia i-au spus că erau prieteni buni cu Mihai Pascu și că le era rușine să ceară chitanță.
Judecătoarea a subliniat că Mihai Pascu părea mereu în instanță ca un individ serios.
„În aceste circumstanțe, credeti că Mihai Pascu a avut vreo reținere în a plăti la DIICOT sau în a folosi traficul de influență pentru a determina această instituție să renunțe la urmărirea penală a fiului său?
Cine mai își amintește că înșelarea oamenilor de către cămătari a fost un fenomen răspândit în anii ’90 și la începutul anilor 2000, și că sute de mii de oameni au căzut victime acestui fenomen?”, a adăugat judecătoarea Mihaela Lămâița Ciocea.
De ce nu a fost tras la răspundere
Trebuie precizat că la începutul anilor 2000, legea interzicea cămătăria și impunea sancțiuni penale pentru aceasta. În prezent, cămătăria a devenit o activitate legală.
„În acele vremuri, la fel ca și acum, sistemul de justiție penală refuza cu insistență să pedepsească cămătarii, susținând că acestea sunt dispute civile și nu infracțiuni, chiar dacă era evident că era vorba despre o formă răspândită de escrocherie practicată în masă de către infractori care erau protejați de rețele de polițiști, avocați, procurori, notari, și alții.
Cel mai revoltător aspect al inacțiunii procurorilor era faptul că, la acea vreme, legea românească interzicea cămătăria și o sancționa penal.
Astăzi, această activitate este legală, în conformitate cu legile adoptate sub presiunea rețelelor de avocați interesați să asigure activitatea clienților lor și, în consecință, a lor înșiși. Cu toate acestea, Parchetul a refuzat să investigheze activitatea acestor infractori chiar și atunci când cămătăria era interzisă prin lege.
Aceștia sunt cei care au prosperat în România, aceștia sunt cei care influențează legea în zilele noastre, iar ACEASTA ESTE JUSTIȚIA!
Citește și: Tatuajul simbolic de pe faţa lui Vlad Pascu. Legătura uluitoare cu accidentul tragic din 2 Mai
Credeți că toți cei responsabili de ilegalitățile de mai sus au vreun motiv să procedeze altfel în viitor?”, a mai spus judecătoarea.