Cine a inventat costumul de astronaut. El a făcut posibilă prima misiune din spațiu

Emilio Herrera, omul de știință, a fost unul dintre pionierii aviației din Spania, dar izbucnirea Războiului Civil Spaniol l-a condamnat la uitare.

Emilio Herrera, omul care a creat prototipul costumului de astronaut

Având o minte sclipitoare și o energie de invidiat, acesta a creat primul model de costum spațial, cel care acum stă la baza celor folosite de astronauți.

Emilio Herrera s-a născut în Grenada la data de 13 februarie 1879, într-o familie burgheză. Încă de la vârstă fragedă, Emilio a fost pasionat de aviație și aerostatică, îndeosebi datorită tatălui său, militar de profesie, dar și romanelor lui Jules Verne.

În anul 1902, acesta a absovit Academia Militară din Guadalajara, solicitând apoi să fie transferat la Academia de Inginerie din același oraș. La începutul războiului dintre Spania și Maroc, din anii 1911-1927, el s-a calificat ca pilot dirijabil.

În anul 1914, Emilio a atras atenția și presei din întreaga Europă, după ce a devenit primul om care a zburat peste Strâmtoarea Gibraltar. În anul 1918, acesta și-a propus să creeze o linie aeriană de transport de pasageri, Transaérea Colón, care să conecteze Europa de America. Însă această linie nu a mai fost lansată, întrucât o companie germană a reușit ”să fure startul”.

A fost invitat, ulterior, alături de militarul José Ortiz de Echagüe pentru a pilota cea mai mare aeronavă a acelor vremuri: Graf Zeppelin LZ 127, un dirijabil german care urma să traverseze Oceanul Atlantic.

Emilio Herrera a colaborat apoi cu inginerul Juan de la Cierva pentru a inventa giroplanul, participând la construirea și proiectarea Laboratorului Aerodinamic Cuatro Vientos. Iar în anul 1921, laboratorul era dotat cu unul dintre cele mai mari și mai moderne tuneluri aerodinamice ale vremii.

Cucerirea spațiului cosmic, un proiect ambițios

Herrera nu s-a oprit aici, ci a trecut la următorul proiect ambițios: cucerirea spațiului cosmic, iar una dintre cele mai ambițioase idei a fost să efectueze un zbor cu balonul în stratosferă, la altitudinea de 26.000 de metri. Era o provocare pe care nimeni nu o încercase. După ce ar fi ajuns în stratosferă, planul lui Herrera era efectuarea de măsurători pentru studiul radiațiilor cosmice. Pe lângă faptul că era o misiune ambițoasă, era și una periculoasă. Anterior, comandantul Benito Mola și echipajul său au murit după ce au ajuns la 11.000 de metri, iar aeronava a rămas fără de oxigen.

Cunoscând asta, în anul 1933, Herrera a demarat construirea unui balon capabil să urce la peste 20.000 de metri. Era, de asemenea, nevoie de un costum potrivit, care să apere pilotul de frig și presiune și care să-i asigure oxigen și mobilitate. Astfel, costumul proiectat era format din trei straturi: unul de lână, altul de cauciuc și altul dintr-un material armat cu sârmă de oțel. Aceste straturi erau acoperite și cu un înveliș de argint, care împiedica supraîncălzirea. Casca cilindrică era confecționată din oțel și acoperită cu aluminiu și sticlă triplă, pentru evitarea radiațiilor solare. De asemenea, era dotată și cu un microfon, pentru a se putea comunica prin radio. Porțiunile care acopereau articulațiile erau și ele prevăzute cu un sistem de tip acordeon, care îi permitea pilotului să se miște. Curios este faptul că acest costum cântărea 127 de kilograme, cu doar trei mai mult decât costumele folosite de NASA începând cu 1982.

Dar era anul 1936 și balonul și noul costum urmau a fi folosite pentru prima dată. Dar izbucnirea Războiului Civil Spaniol a pus capăt proiectului.

Cu toate că Herrera era un monarhist devotat, a jurat loialitate față de Republică. La sfârșitul războiului, acesta a plecat în exil în Franța, unde și-a continuat cercetările, trăind din banii câștigați de pe urma brevetelor de invenție.

Emilio Herrera s-a împrietenit cu Albert Einstein

De asemenea, Herrera s-a împrietenit cu Albert Einstein, care l-a recomandat pentru funcția de consultant în fizică nucleară la UNESCO.

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, germanii i-au propus să lucreze pentru cel de-al treilea Reich, însă Herrera a refuzat. Ultimii ani acestuia au fost legați de guvernul republican spaniol din exil, pe care l-a prezidat între 1960 și 1962.

Emilio Herrera a murit la Geneva, pe data de 13 septembrie 1967, la vârsta de 88 de ani, dar realizările sale nu au fost niciodată recunoscute de Spania. Au obținut însă recunoaștere internațională.

Prototipul costumului său spațial, avansat pentru vremea sa, avea să-i inspire pe tehnicienii NASA când au creat costumele astronauților, inclusiv pe cele pe care echipajul misiunii Apollo 11 avea să le ducă pe Lună în anul 1969.

Asistentul lui, pe nume Antonio garcia Borrajo a povestit ulterior că americanii i-au propus lui Herrera să colaboreze în cadrul programului spațial, însă omul de știință a refuzat.

Conform National Geographic, în semn de mulțumire pentru munca sa, chiar Neil Armstrong însuși, la întoarcerea pe Pământ, a dăruit o piatră de pe Lună unui colaborator al lui Herrera, pe nume Manuel Casajust Rodriguez.