Cele mai murdare suprafețe pe care le atingem în fiecare zi. Surpriză, toaletele nu sunt în top
Zi de zii atingem milioane de bacterii de pe suprafețe pe care le credem curate. Nu este de ajuns curățenia pe care cu toții o facem zi de zi cu ajutorul diverselor produse din supermarket-uri sau magazine specializate, pentru că suntem oricum înconjurați la orice pas de microorganisme.
Suprafețe murdare pe care le atingem zi de zi
Dincolo de criza sanitară și de laitmotivul unui an întreg – virusul COVID-19 – lumea e un loc ce abundă de alte virusuri, germeni și bacterii. Avem în jurul nostru suprafețe pline de numeroase bacterii.
Nimic nu e anormal, dar cu toate astea grija trebuie să fie mare pentru că expunerea la unii germeni poate chiar să ducă la creșterea imunității. Nu trebuie nici să exagerăm, lucru pe care-l fac unele persoane care sunt evaluate de specialiști ca având o boală în direcția curățeniei din locurile pe care le frecventează.
Unii oameni sunt conștienți de multe surse de contaminare, uitându-le pe altele din vedere. De exemplu: mersul la cumpărături e o activitatea obișnuită pentru majoritatea, dar poți uita faptul că mii și mii de mâini au atins produsele pe care le aduci acasă sau mânerele căruciorului cu care le duci la marcat pentru achitarea lor.
Ce arată studiile?
Magazinele nu pot face față unei dezinfectări în masă precum ar trebui în funcție de câți clienți le calcă pragul, astfel că trebuie ca fiecare să fie atent. Banii sunt și ei printre obiectele pline de bacterii.
Un studiu publicat de Future Microbiology arată că banii pot fi un factor de răspândire pentru Salmonella, E. coli, gripa, rotavirus şi hepatita. Astfel, e recomandată igienizarea frecventă, dincolo de perioada sensibilă de care avem parte în aceste vremuri.
Pe lângă exemplele două precizate se regăsesc și butonul de la lift, telefonul mobil, pompele de la benzinării, volanul, mânerul de interior al ușii, centura de siguranță, schimbătorul de viteze, clanța de la propriul imobil ș.m.d.
- Influența temperaturii asupra dezvoltării microorganismelor
„Refrigerarea nu distruge microorganismele, ci doar le frânează activitatea. În acest mod, refrigerarea prelungește durata de viață a alimentelor. Totodată, refrigerarea împiedică formarea de toxine de către bacteriile facultativ patogene, prevenind apariția toxiinfecțiilor alimentare datorate consumului de alimente. Pentru alimentele proaspete s-au definit diferite temperaturi de refrigerare. Astfel, carnea se păstrează la 0–4 ºC, organele la 0–3 ºC, carnea tocată la 0–2 ºC, peștele la 0–2 ºC, produsele lactate la 2–6 ºC, în funcție de recomandările producătorului, laptele pasteurizat la 2–4 ºC etc”, arată metro.ro.