Cel mai mare labirint subteran din România. Mulți din cei care au intrat în el nu s-ar mai fi întors

Cel mai mare labirint subteran din România. Mulți din cei care au intrat în el nu s-ar mai fi întors
Legenda orașului subteran

Pentru locuitorii din zonă, peștera despre care ne-am propus să vorbim azi, este plină de legende. Pentru turiștii amatori este o adevărată capodoperă a naturii. Peștera Limanu, că despre ea este vorba, este situată în partea de sud a României, în județul Constanța. Specialiștii spun că este un adevărat oraș subteran. Un adevărat labirint în care te poți pierde.

Peștera Limanu, un adevărat oraș subteran

Pentru cei care nu au ajuns niciodată aici, Peștera Limanu este situată în partea de sud a României, în satul Limanu, în județul Constanța. Istoricul Vasile Pârvan Keiris a identificat peștera ca fiind situată în zona Gura Dobrogei, pentru prima dată. Noile studii indică mai degrabă peștera Limanu ca fiind labirintul subteran pe care dacii l-au folosit pentru a se ascunde de proconsulul roman Marcus Licinius Crassus.

Mărturii despre acest eveniment istoric foarte important apare în scrierile lui Cassius Dio. Celebrul istoric roman relatează un întreg episod despre peșteră. Cassius Dio scria că Peșterea Limanu era atât de mare încât până și „titanii se refugiaseră acolo după înfrângerea împotriva zeilor”.

În anii 29-28 î.e.n., proconsulul roman a întreprins o expediție pentru a veni în ajutorul lui Roles, care se afla în conflict cu regele Dapyx. Cetatea a fost cucerită, iar locuitorii ei au fugit. În fuga lor și-au luat cu ei bunurile, intrând în peștera Limanu (Keiris). Despre peșteră, istoricul roman scria că este un labirint vast care are mai multe intrări.

Crassus, însă, le-a găsit pe toate și a construit un zid la intrarea în peșteră. Perspectiva foametei i-a determinat pe localnici să se predea și să iasă din Peștera Limanu. Istoria antică nu a făcut nici o mențiune despre locul în care ar putea fi situată peștera.

Ultimele studii de cercetare încearcă să găsească locația actuală a peșterii. În vremea lui Crassus era cunoscută sub numele de Keiris, ulterior sub numele de peștera Caracicala, după alte denumiri ale acesteia, sau peștera Limanu, cum este cunoscută astăzi.

Studiată pentru prima dată în 1916

Primele studii asupra peșterii erau făcute de speologul C.M. Ionescu, în 1916. Ulterior, o echipă condusă de Margareta Dumitrescu și Traian Orghidan a cercetat peștera, împărțind-o în trei sectoare. O altă cercetare mai amănunțită avea să fie făcută de Dr. Basil Boroneanț. Acesta a găsit, prin cercetarea atentă a peșterii, elemente care au marcat caracterul unic al peșterii.

Coridoare lungi și sinuoase realizate după un plan bine gândit, care serveau la nișe pentru iluminat. S-au găsit semne care marchează coridoarele, „probabil puncte de orientare, două săli de altar al căror tavan este acoperit de funingine”, spunea Basil Boroneanț.

Conform acestuia, descoperirile au mai scos la iveală oase încastrate în peretele peșterii sau obiecte ceramice din diferite perioade, de la geto-daci, romani, până la greci. Toate urmele civilizațiilor trecute, ale istoriei antice care veneau să susțină povestea lui Cassius Dio.

Conform descoperirilor, unele galerii au pereții și plafoanele acoperite cu desene, simboluri cu caractere romane și chirilice. Istoricul Vasile Boroneanț a identificat aceste desene ca aparținând mai multor generații, începând cu secolul I î.Hr. și până în secolul XI d.Hr. sau părți de artă care evocă scene din Epoca Fierului, Traiană, Dacică sau din perioada romano-bizantină.

Legenda orașului subteran din Peștera Limanu

În „Istoria Romană”, scrisă de Cassius Dio, sunt referiri la așa-zisul oraș subteran, care se întinde pe o suprafața considerabilă, impânzit cu un șir de labirinturi în care te poți pierde cu ușurință.

Pentru locuitorii din comuna Limanu, unde se află localizată peștera, legendele despre aceste împăienjenișuri există și astăzi, localnicii spunând că nu se aventurează în a intra în subteran, tocmai din acest motiv.

Există o altă poveste cu un localnic care a vrut să sape o fântână în curte și s-a oprit când lilieci speriați au ieșit din pământ, semn că a deranjat un cuib subteran. Fântâna există și astăzi și este închisă, nefuncțională.

Cu toate astea, Peștera Limanu a fost  deschisă vizitatorilor ocazionali sau curioși. Dar avea să fie închisă ulterior, după ce unii turiști au reușit să-i vandalizeze pereții. Aceștia erau mâzgăliți, fiind distruse o mulțime de desene și inscripții păstrate acolo de mai bine de 2.000 de ani.

Conform specialiștilor, există și astăzi spații încă nedescoperite și neexplorate în Peștera Limanu. Aceștia spun că unele coridoare din Peștera Limanu depășesc granița României, spre sud. Conform acestora, un sătean s-ar fi aventurat în peșteră pentru a cerceta și a ajuns în beciul unui țăran bulgar, a băut vin și apoi s-a întors acasă.

Alte coridoare, conform localnicilor, ar duce până la biserica din localitate. Coridoarele, spun localnicii, ar fi fost descoperite de copii din comună, care s-ar fi rătăcit și au reușit să iasă după ce au auzit clopotele bisericii.