Cum petreceau Elena și Nicolae Ceaușescu de Paște: masă țărănească în sufragerie

Autor: Iorgu Ianusi - 25.04.2019, 19:52

Elena și Nicolae Ceaușescu petreceau Paștele, de obicei, la masă alături de rudele foarte apropiate. O spun foștii angajați ai cuplului de dictatori.

Dar nu se punea problema unei sărbători religioase. Soții Ceaușescu nu au fost văzuți niciodată la o slujbă, dar au participat la ritualuri ortodoxe la înmormântarea părinților.

Deși nu era interzis oficial în perioada comunismului, Paștele nu era nici acceptat. Era, mai degrabă, o sărbătoare petrecută în familie iar românii continuau să meargă la biserică.

Regimul încerca să distragă atenția celor tineri de la sărbătoare prin diverse activități. Fie se organizau competiții sportive, fie erau convocate diverse ședințe și întâlniri la școli exact în zilele de Paște.

Vorbim despre o perioadă în care religia era interzisă în școli. Cu toate acestea, seminariile teologice funcționau, dar atent supravegheate de aparatul de securitate.

Paşte în familia Ceauşescu. Meniul era tradițional

În familia dictatorilor se pregătea meniu tradițional de Paște. Iar foștii angajați din anturajul lor spun că singura diferență era că Elena și Nicolae Ceaușescu nu mergeau la biserică.

Suzana Andreiaş a administrat reşedinţele prezidenţiale din Bucureşti şi Snagov. Într-un interviu pentru Adevărul a explicat că de Paşti şi de Crăciun în familia lui Nicolae Ceauşescu erau nelipsite preparatele culinare specifice.

Dintre toți, Zoia, fiica soților Ceaușescu, era religioasă și ținea posturile de peste an.

„Să ştiţi că ţineau sărbătorile astea, Paştele, Crăciunul. Mâncau ce mânca toată lumea: carne de miel, ouă roşii, cozonac. Să ştiţi, la ei în casă se făceau întotdeauna ouă roşii”. Suzana Andreiaș

Elena și Nicolae Ceaușescu preferau bucatele tradiționale de sărbători.

Cozonacii cu stafide

Suzana Andreiaş a povestit și câteva întâmplări din perioada sărbătorilor. Într-un an nu pregătise cozonaci pentru cuplul Ceaușescu. Așa că Nicolae i-a cerut să îi prepare acest desert.

„Pentru mine făcusem, dar pentru ei nu. Şi în ziua aceea, de Paşti, au venit la Snagov. Ouă roşii făcusem şi pentru ei, şi pentru mine. În casă era cozonac de la Sector (Gospodăria de Partid – n.r), frumos aranjat pe tavă. «De unde este cozonacul ăsta?», mă întreabă tovarăşul. De la Sector, îi spun. «Tu n-ai făcut?». N-am făcut! Mi-a fost ruşine să-i spun că pentru mine am făcut şi pentru ei nu. «Uite, noi mergem să ne plimbăm şi tu ne faci cozonac până ne întoarcem!», a spus tovarășul.” Suzana Andreiaș

Angajata cuplului Ceaușescu a executat ordinul și, în două ore, a preparat cozonacul la vila din Snagov.

„L-au pus în maşină şi i-au luat cu tot cu tăvi la Bucureşti. A treia zi de Paşte, când am ajuns la Bucureşti, am mai văzut doar unul în bucătărie. Şi o întreb pe fata din casă: Olimpia, cine a mâncat, mă, cozonacii ăia? «Dumnealor au mâncat», a zis fata. Lui îi plăcea cozonacul simplu, numai cu stafide.” Suzana Andreiaș

 Invitații la masa de Paște

De obicei, la masa de Paște a familiei Ceaușescu erau invitați doar membrii foarte apropiaţi ai familiei.

Camil Roguski a fost administrator al palatelor în care locuiau sau ajungeau din când în când Elena și Nicolae.

„În casele lor nu intra nimeni altcineva decât familia. Ei, părinţii, copiii şi nepoţii. Nici soţia lui Valentin nu intra. Obiceiurile de acasă erau sfinte şi pentru ei, care au fost nişte ţărani. Ceauşeştii ţineau sărbătorile – de Paşti, de Crăciun – în sufrageria mică, de lângă bucătărie. Aveau pe masă ouă, cozonaci şi foarte multe fructe. La sărbători venea un călugăr care slujea mâncarea. Altfel, eu, unul, în biserică nu i-am văzut”. Camil Roguski

Pregătirile erau, totuși, de durată. Camil Roguski avea o echipă de 20 de oameni.

„Pregăteam totul în amănunt până la întoarcerea Ceauşeştilor de la birou. Totul era verificat de Elena Ceauşescu, o femeie tipicară până la exasperare”. Camil Roguski

Mai-marii P.C.R, la slujbe

În ciuda ofensivei anti-religie, care presupunea dărâmarea unor biserici și ascunderea sau mutarea altora, unii lideri comuniști respectau Paștele. Mulți ajungeau la slujbe, pe ascuns, ca să nu fie văzuți și recunoscuți.

Documente păstrate în arhivele Mitropoliei Olteniei, citate de Adevărul, arată că tatăl lui Nicolae Ceauşescu, Andruţă Ceauşescu, a fost consilier parohial la Scorniceşti până la moartea sa, în 1969.

Așadar, tradițiile se respectau și în P.C.R, dar în secret. Se preparau ouă încondeiate, miel sarmale, cozonaci și alte bucate specifice.

Cei mai atenți erau politicienii cu funcții înalte în partid, pentru că riscau să-și piardă privilegiile. La fel și magistrații, ori militarii cu grad înalt.


Citește și...