Cea mai numeroasă prezenţă la vot din istoria României. Câţi români au votat în „Duminica Orbului”, au vrut o schimbare

În ultimii ani, din ce în ce mai puţini români au dorit să participe la alegerea unui nou preşedinte, iar acest lucru este aşteptat să se întâmple şi în septembrie 2024. A existat, însă, un an în care aceştia au vrut o mare schimbare. Astfel, în 1990, s-a înregistrat cea mai numeroasă prezenţă la vot din istoria României.

1990, anul cu cea mai numeroasă prezenţă la vot din istoria României

În luna septembrie a acestui an, românii se pregătesc pentru alegerea noului preşedinte. Astfel, pe 15 și pe 29 septembrie 2024, vor avea loc cele două tururi de prezidențiale. Şi cum în ultimii ani, prezentarea la urne a scăzut considerabil, este necesar să amintim de cea mai numeroasă prezenţă la vot din istoria României.

Se întâmpla pe 20 mai 1990, zi cunoscută ca „Duminica Orbului”. Au fost primele alegeri libere și democratice după căderea regimului comunist din decembrie 1989. Împinşi de entuziasm și speranța unei schimbări fundamentale în viața politică și socială a României, 86% din electorat s-a prezentat la urnele de vot.

Asta a însemnat aproximativ 14,8 milioane de cetățeni care şi-au exprimat opțiunile politice. Această mobilizare masivă a fost determinată de dorința puternică a populației de a participa la procesul democratic și de a contribui la conturarea viitorului țării.

CITEŞTE ŞI Ţara din Europa care are doi şefi de stat în acelaşi timp. Ciucă și Ciolacu ar putea sta liniştiţi, există deja un model care funcţionează de sute de ani

Cine a candidat la preşedinţie în 1990

De asemenea, alegerile din 1990 au avut o semnificație deosebită și din perspectiva candidaților și a partidelor participante. Ion Iliescu, candidatul Frontului Salvării Naționale (FSN), a câștigat alegerile prezidențiale cu un procent covârșitor de 85% din voturi. Avea 60 de ani şi mulţi admiratori.

Mai mult, FSN a obținut majoritatea în Parlament, ceea ce a asigurat o tranziție relativ stabilă în primii ani de după revoluție.

„Venise valul ăla de simpatie, că a venit Iliescu, că știam noi că Iliescu – ăla, să vină și o să facă din țara asta, o să facă lapte și miere. Ce lapte și miere să facă din țara asta?”, spune Simion Nistor Stan, pensionar.

„Ion Iliescu ne-a fascinat pentru că noi, muncitorimea, am crezut că o să se schimbe nu toată țara, nu toată conducerea, se schimbă omul, în loc de Ceaușescu va veni Iliescu”, a declarat și Dorel Spătariu pentru Digi 24.

Cel mai în vârstă dintre candidaţi era ţărănistul Ion Raţiu. La cei 73 de ani ai săi voia să îi înveţe pe români ce înseamnă democraţia. Se întâmpla după 50 de ani pe care îi petrecuse la Londra.

Printre candidaţi se număra şi Radu Câmpeanu, fostul lider al tinerilor liberali înainte de Al Doilea Război Mondial, reîntors în ţară după Revoluţie.

CITEŞTE ŞI S-a aflat când vor avea loc alegerile prezidenţiale 2024. În ce zi vor putea vota românii următorul preşedinte

FSN, acuzat de manipulare

În ciuda prezenţei covârşitoare la vot, această perioadă a fost totuși marcată de controverse și tensiuni. Mai exact, au existat acuzații de manipulare și control mediatic din partea FSN, precum și nemulțumiri legate de faptul că mulți dintre candidații acestuia erau foști membri ai Partidului Comunist Român.

Cu toate astea, rezultatele alegerilor au fost acceptate ca fiind reprezentative pentru voința majorității cetățenilor, într-un context de incertitudine și schimbare. Motivul pentru care această zi a rămas în istoria că „Duminica Orbului” este pentru că reprezintă a cincea duminică după Paște, când Iisus Hristos i-a dăruit orbului vederea.