Cea mai bună prăjitură ‘Cât bați din palme’. Rețeta atât de simplă, o poate prepara oricine

Nu mulți au timp la dispoziție pentru a găti o prăjitură de casă, deși râvnesc la una, așa că preferă să cumpere un desert din comerț, de cele mai multe ori deloc blând cu sănătatea noastră. Soluția a venit acum și poartă numele ”Cât bani din palme”, aceasta fiind descrierea timpului pe care îl petreci în bucătărie preparând-o. Amesteci ingredientele, razi mărul și prăjitura este gata de copt.

Rețeta pentru prăjitura ”Cât bați din palme”

O tartă este un fel de mâncare copt ce constă într-o umplutură pusă peste o bază de patiserie cu un blat deschis, neacoperit cu altă foaie de aluat. Umplutura poate fi dulce sau sărată, deși tartele moderne sunt de obicei pe bază de fructe, uneori cu cremă. ”Tartlet” se referă la o tartă în miniatură. Categoriile „tartă”, „flan”, „quiche” și „plăcintă” se suprapun, fără distincții clare.

Ingrediente pentru blat

• 1 cană zahăr
• 1 cană gris
• 1 cană făină
• 1 cană biscuiți măcinați

Ingrediente pentru umplutură

• 1 pachet de unt
• 2 kilograme de mere
• 3 linguri de zahăr

Mod de preparare

Amestecă ingredientele uscate, adică făina, grisul, zahărul și biscuiții, și împarte compoziția în două părți egale. Curăță și rade merele, apoi amestecă-le cu cealaltă parte de zahăr indicată în rețetă și un praf de scorțișoară. Unge tava cu 50 de grame de unt, cam două linguri, apoi așaza uniform o jumătate din cantitatea de amestec uscat. Deasupra lui pune gris și 1/2 din cantitatea de unt rămasă, tăiată cubulețe cât mai mici.

Următorul pas este să torni restul compoziției de măr cu scorțișoară peste, deasupra căreia trebuie să pui cealaltă jumătate de amestec uscat, urmată de untul rămas, tăiat de asemenea în cuburi mici. În final, dă tava la cuptor până când prăjitura se rumenește, cam 50-60 de minute. Desertul poate fi servit în compania unui sos de vanilie, unei cupe de înghețată sau a unui pahar de vin roze.

Istoria tartei

Cuvântul francez ”tarte” poate fi tradus ca plăcintă sau tartă, deoarece ambele sunt în principal asemănătoare, cu excepția unei plăcinte care acoperă de obicei umplutura de patiserie, în timp ce tartele o lasă deschisă. Se crede că tartele provin fie dintr-o tradiție de stratificare a alimentelor, fie sunt un produs al fabricării plăcintelor medievale.

Se cunoaște că aluatul, crusta de deasupra, a fost folosit prima dată în anul 1550, la aproximativ 200 de ani după plăcinte. În această perioadă, tartele au fost privite ca făcând parte din bucătăria înaltă, populară în rândul nobilimii, spre deosebire de obișnuita plăcintă. În timp ce inițial atât aluatul, cât și compoziția erau sărate, cu umpluturi de carne, gusturile culinare au condus la prevalarea tartelor dulci.

Tartele medievale timpurii aveau în general umpluturi de carne, dar cele ulterioare se bazau pe fructe și cremă. O crustă timpurie a fost ”crostata italiană”, datând cel puțin la mijlocul secolului al XV-lea. A fost descrisă ca o „versiune rustică în formă liberă a unei tarte deschise cu fructe”.