Ce ura Constantin Brâncuşi cel mai mult, e cu totul neaşteptat. Detalii neştiute despre sculptor, se împlinesc 66 de ani de la moartea sa
Supranumit „geniul modest al României”, „omul infinitului” sau „țăranul din Carpați școlit la Paris”, Constantin Brâncuși este considerat și astăzi cel mai mare sculptor român din istorie. Ce obiceiuri bizare avea artistul și care sunt lucrurile pe care le nu le avea la inimă. Ce anume îl deranja.
Lucrurile care-l deranjau teribil pe Constantin Brâncuși
Constantin Brâncuși, nul dintre cei mai mari artiști pe care i-a dat vreodată România, a fost un adevărat geniu al sculpturii. A trăit povești imense de dragoste, pildele sale dăinuie în timp, iar operele sale de artă sunt considerate adevărate muze ale creației.
În data de 16 martie 2023 se împlinesc 66 de ani de la dispariția sa din această lume, motiv pentru care internauții au descoperit câteva dintre cele mai stranii obiceiuri ale marelui sculptor.
În cartea autorului Petru Vintilă, una dintre elevele lui Constantin Brâncuși, Milița Pascu a povestit detalii savuroase despre viața marelui artist, precum și lucrurile pe care sculptorul le detesta.
Un exemplu pertinent ar fi acela că Brâncuși ar fi dat icrele negre și vinurile scumpe pentru a bea zeamă de varză, semn că nu aprecia preparatele sofisticate, preferându-le pe cele tradiționale românești.
„Vizitele lui Brâncuși acasă la mine aduceau de fiecare dată o atmosferă degajată, lipsită de prejudecăți, deși mereu îmi răsturnau planurile mele de amfitrioană.
Odată era în ajunul întoarcerii sale la Paris, am oferit o masă la care îi invitasem și pe Minulescu, pe Claudia Milian, Marcel Iancu, Ion Vinea și pe M.H. Maxy.
Brâncuși a venit îmbrăcat în frac, după obiceiul său, dar din nou s-a manifestat în el acel spirit derutant, care mi se părea că urcă din profunzimea a două milenii de istorie, de la izvoarele dacice.
S-a uitat cu un ochi ironic la tartinele cu icre negre, la vinurile de mare noblețe oenologică, la frapierele în care buteliile de șampanie pluteau ca niște grațioase vapoare între mici iceberguri și a optat simplu și firesc pentru … moarea de varză, din care a băut toată seara, cu sifon”. sunt informațiile notate în volumul „Milița” de Petru Vintilă în 1972.
Citește și Cum a ajuns Constantin Brâncuși să meargă 2000 de kilometri pe jos până la Paris
Câștiga primii bani din spălatul vaselor la restaurantele din Paris
De asemenea, Constantin Brâncuși ar fi evitat să se așeze pe obiecte din mobilier mult prea moale sau comod, deoarece geniul era de părere că acesta ar fi îndemnat persoana respectivă să lenevească.
Trăind o bună parte a vieții sale în Paris, puțini sunt cei care știu că marele sculptor era obișnuit cu munca de jos în capitala franceză. Mai exact, Constantin Brâncuși și-a câștigat primii bani în străinătate spălând vase în restaurante.
„La Paris, am lucrat, la început, pentru a-mi câștiga existența, ca spălător de vase în restaurante. Eram un soi de paharnic. Nu turnam vin boierilor. Mă specializasem în spălatul paharelor.
Am făcut chiar o invenție pentru spălatul paharelor cu rapiditate. Până la mine, se spălau în două ape: un rând cu apă caldă și un rând cu apă rece. Eu am suprimat apa rece și utilizam numai apă fierbinte.
Apa fierbinte dizolva, automat, grăsimile, era igienică și paharele se și uscau mai repede… Îmi frigeam buricele degetelor grosolane de sculptor, dar mă resemnasem”, relata marele Brâncuși.