Ce spune ministul Apărării despre serviciul militar obligatoriu în România. Anunțul categoric al lui Angel Tîlvar
Se vorbește tot mai mult despre introducerea armatei obligatorii, ceea ce îi sperie pe români. În acest context, ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a intervenit și a oferit explicații în acest sens. Cum stau lucrurile, de fapt, în cazul serviciului militar obligatoriu în România.
Adevărul despre serviciul militar obligatoriu
Argumentul central al ministrului este că, deși numărul actual al forțelor armate este mult redus, calitatea acestora poate fi crescută prin atragerea și pregătirea unor recruți voluntari. Astfel, se evită o revenire la serviciul militar obligatoriu, menținând totodată flexibilitatea și atractivitatea acestui program de recrutare.
Proiectul propus de Tîlvăr vine în întâmpinarea necesităților actuale, încercând să reconcilieze nevoia de securitate națională cu dorința de a evita reintroducerea unui serviciu militar obligatoriu, care în trecut a stârnit numeroase dezbateri și critici în societate.
Mai mult decât atât, demersul de recrutare voluntară se axează pe tinerii cu vârstele cuprinse între 18 și 35 de ani, evidențiind importanța implicării noii generații în asigurarea securității naționale. Tîlvăr consideră că această categorie de vârstă reprezintă o resursă valoroasă, aducând cu sine entuziasmul și abilitățile necesare pentru a face față provocărilor din cadrul forțelor armate.
”E o perioadă în care lucrurile care ţin de Armată generează astfel de preocupări. Serviciul militar obligatoriu este exclus (…) nu există nicio discuţie la momentul acesta în acest sens”, a declarat, luni seară, la Euronews România, Angel Tîlvăr.
Numărul armatei a scăzut
Ministrul a detaliat că se examinează posibilitatea implementării unui serviciu militar voluntar, având ca obiectiv satisfacerea necesității de rezervă pentru Forțele Armate. El a subliniat existența unui proiect care propune instituirea unui stagiu militar de durată limitată, destinat persoanelor cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani.
Conform declarațiilor lui Tîlvăr, efectivele Armatei Române au suferit o reducere semnificativă, trecând de la peste 320.000 de membri la aproximativ 80.000.
”Nu ştim cum se va întâmpla, suntem în faza în care discutăm despre asta. Din punct de vedere numeric Armata a scăzut, iar nevoiele operaţionale sunt care sunt şi care nu au mai fost în Europa de mult”, a adăugat ministrul Apărării.
Ministrul susține cu tărie că România nu este în pericol de război, iar românii nu trebuie să fie speriați, pentru că nu urmează niciun atac. De asemenea, are încredere în armata română, pe motiv că aceasta a evoluat în ultima vreme și tehnicile militare s-au îmbunătățit considerabil.
”România nu este în pericol de război, nu este în pericol să fie atacată. Nu înseamnă că nu trebuie să fie în acord şi în linie cu ce se întâmplă şi în alte armate din acest punct de vedere.
Şi nivelul de tehnică militară a crescut, eficacitatea tehnicii militare a crescut. Dar întotdeauna există nevoia să împrospătezi şi să ai oameni la dispoziţie într-o situaţie”, a mai declarat Tîlvăr.
Într-o declarație recentă, șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a adus în discuție dorința de a implementa un serviciu militar voluntar, având ca public țintă tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, care resimt chemarea de a îmbrăca uniforma militară.
Obiectivul acestui plan este de a crea oportunitatea pentru cei interesați să contribuie la apărarea țării lor prin implicarea lor într-un serviciu militar voluntar.
Generalul Vlad a subliniat importanța găsirii instrumentelor necesare pentru a dezvolta și implementa acest program, astfel încât să ofere o populație pregătită și motivată. În contextul actual, în care amenințările la adresa securității naționale pot să apară în diverse forme, este esențial să avem o forță de apărare bine pregătită, iar serviciul militar voluntar reprezintă o modalitate prin care tinerii pot să-și aducă contribuția într-un mod activ și consacrat.
Țările cu armata obligatorie
În contextul creșterii amenințărilor geopolitice, tot mai multe țări își revizuiesc politica de apărare, adoptând sau reintroducând serviciul militar obligatoriu. Un moment crucial a fost anul 2022, când Europa a fost zguduită de un război hibrid între statele membre NATO și Federația Rusă, o confruntare declanșată de bombardarea și invadarea Ucrainei la scară largă.
În urma acestui conflict, Statele Unite ale Americii și țările europene membre NATO au reacționat ferm, oferind sprijin Ucrainei atât cu armament, cât și cu resurse financiare. O serie de țări, printre care Lituania, Danemarca, Suedia, Norvegia, Finlanda, Letonia, Austria, Grecia și Estonia, au deja implementat serviciul militar obligatoriu sub diverse forme, considerându-l o necesitate imperativă în fața amenințărilor la adresa securității lor.
În această atmosferă tensionată, altele precum Germania au dezbătut intens reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Cu toate acestea, cancelarul german Olaf Scholz a respins recent o propunere a ministrului Apărării în acest sens. Aceasta indică faptul că există opinii divergente în interiorul țărilor europene cu privire la implementarea acestui sistem.
În Franța, o altă țară europeană importantă, autoritățile au inițiat o dezbatere privind o formă „ușoară” a serviciului militar obligatoriu. Aceasta ar putea reflecta eforturile de a găsi o soluție echilibrată între necesitatea consolidării capacităților de apărare și dorința de a evita o mobilizare totală a resurselor umane.
Cu toate acestea, este important de subliniat că nu toate țările europene adoptă această măsură drastică. Există țări care, până în prezent, nu au introdus serviciul militar obligatoriu, dar se așteaptă să o facă începând cu anul 2024. Această tendință indică o preocupare globală crescută pentru consolidarea capacităților de apărare în fața provocărilor din ce în ce mai complexe și imprevizibile.