Ce spune Iohannis despre candidatura la şefia NATO. Şansele preşedintelui român de a primi postul: „Nu negociez altceva”

„Nu negociez altceva”, a declarat Klaus Iohannis despre candidatura la șefia NATO, în contextul în care unii oficiali au anunțat deja că îl susțin pe premierul olandez, Mark Rutte, la conducerea organizației. Președintele României este optimist în privința șanselor de a primi postul râvnit.

Klaus Iohannis, despre candidatura la șefia NATO

Într-o conferință de presă organizată la Palatul Cotroceni împreună cu președintele Consiliului European, Charles Michel, șeful de stat român a făcut noi declarații privind candidatura pentru funcţia de secretar general al NATO. Klaus Iohannis nu vrea să renunțe la această poziție.

Mai mult decât atât, președintele României a precizat că nu intenționează să negocieze pentru o altă funcție la nivel european, în cazul în care planurile sale nu se concretizează. Informația este importantă în contextul în care unii oficiali și-au anunţat susţinerea pentru premierul olandez Mark Rutte.

„Nu intenţionez să mă retrag”

„Nu intenţionez nici să mă retrag, nici să negociez altceva. Mă concentrez pe NATO. Şi da, sunt câteva afirmaţii în spaţiul public (privind candidatura lui Mark Rutte – n.r.)”, a declarat Klaus Iohannis privind candidatura pentru şefia NATO.

În continuare, președintele României consideră că șansele sale de a ocupă funcția de conducere râvnită în organizația NATO sunt „rezonabile”.

Decalogul lui Klaus Iohannis privind viitorul NATO

În altă ordine de idei, amintim că, la scurt timp după anunțarea candidaturii sale pentru șefia NATO, Klaus Iohannis a publicat un editorial în Politico în care vorbește despre a face organizația mai puternică, prin intermediul următoarelor elemente cheie:

1. accelerarea îndeplinirii celor 3 sarcini cheie antemenționate ale NATO prin consolidarea capabilităților de descurajare și apărare în linie cu deciziile luate la Madrid și Vilnius, intensificarea cooperării prin construirea unei agende mai ambițioase în acest domeniu și dezvoltarea eforturilor privind gestionarea crizelor în vederea promovării stabilității și securității în „regiunile de interes strategic pentru alianță;

2. continuarea sprijinirii Ucrainei „atât timp cât e nevoie”, precum și susținerea parcursului său gradual de a deveni o țară membră a NATO și UE;

3. îmbunătățirea interoperabilității forțelor NATO și dezvoltarea rapidă a unei baze industriale de apărare în întreaga alianță, cu încurajarea industriei de apărare din Europa;

4. încurajarea atingerii pe cât de rapid este posibil a obiectivului de a investi 2% din PIB în apărare de către toate statele membre și alocarea a 20% din cheltuieli pentru achiziții de echipamente militare majore;

5. creșterea rezilienței NATO și a țărilor membre în fața atacurilor hibride și cibernetice pentru protejarea infrastructurii critice;

6. consolidarea parteneriatelor transatlantice prin intensificarea consultărilor și a coordonării cu toate organismele relevante ale NATO;

7. consolidarea parteneriatului strategic NATO-UE;

8. accelerarea transformării digitale și a investițiilor în inovație având în vedere dezvoltarea tehnologiilor perturbatoare precum AI;

9. acordarea unei importanțe și mai mari rolului NATO ca forum pentru consultări, coordonare și pregătire în domeniul controlului de arme, dezarmării și non-proliferării;

10. evaluarea continuă a metodelor de lucru ale Alianței și asigurarea unei reprezentări geografice echilibrate în deliberări și pregătirea deciziilor.