Ce semnificație are ziua de 24 ianuarie. Lucruri mai puțin cunoscute despre Mica Unire VIDEO
Ziua de 24 ianuarie este una foarte importantă pentru românii de pretutindeni. În istoria noastră, această zi are o însemnătate crucială. Atunci a fost făcut primul pas către înfăptuirea statului unitar național. Ce semnificație are ziua de 24 ianuarie pentru români, aflați în rândurile următoare.
„Mica Unire”. Ce semnificație are ziua de 24 ianuarie
Pe data de 24 ianuarie 1859 a avut loc „Mica Unire” sau „Unirea Principatelor Române”. Atunci a avut loc unirea statelor Moldova și Țara Românească sub numele de Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești.
Procesul unirii a cunoscut o etapă decisivă și ireversibilă prin alegerea colonelului moldovean Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al ambelor principate, la data de 5 ianuarie 1859 în Moldova și 24 ianuarie 1859 în Țara Românească.
La început, soarta celor două state era în mâinile Rusiei și ale Imperiului Otoman, două mari puteri care se opuneau unirii lor. Însă, situația s-a schimbat în urma războiului din Crimeea, care a avut loc între anii 1853 și 1856. Atunci, Rusia a fost învinsă de către Marile Puteri, formată din Imperiul Francez, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei, Imperiul Otoman și Regatul Sardiniei.
În anul 1856, după ce s-a încheiat războiul, se iau pentru prima dată decizii în ceea ce privește unirea principatelor Moldovei și Țării Românești, prin Tratatul de Pace de la Paris.
Marile Puteri acordă poporului dreptul organizării unui „referendum” despre Unire, în anul 1857, în contextul discuțiilor despre unirea celor două principate. Prin urmare, se constituiau adunări Ad-Hoc. Aici se discutau despre alegerile pentru Divanurile Ad-Hoc și urmau să se pronunțe asupra organizării politice și sociale a țărilor române.
Citește și: 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române. Semnificație și scurt istoric
Divanurile Ad-Hoc, marcate de mari tensiuni
În Țara Românească, majoritatea opiniei publice susținea ideea Unirii, însă în Moldova lucrurile se arătau a fi mult mai complicate. Partida unionistă, reprezentantă de Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu, Manolache Costache Epureanu, Anastasie Panu și mulți alții, aveau în față opoziția separatiștilor moldoveni, formată din nume precum Nicolae Istrati, Gheorghe Asachi, Costache Negruzzi etc.
Aceștia doreau menținerea separării, motivându-și opțiunea prin posibila decădere a Iașilor și a Moldovei, odată ce capitala s-ar fi mutat la București. Acest lucru s-a și întâmplat după anul 1861.
Separatiștii au avut de partea lor sprijinul Austriei și Turciei, marile puteri antiunioniste, precum și cel al caimacamului Todiriță Balș, care a fost înlocuit după moartea sa de Nicolae Vogoride, un aspirant la tronul Moldovei.
Prin urmare, separatiștii au reușit să câștige alegerile pentru Divanul Ad-Hoc din Moldova, de pe 19 iulie 1857. Însă, Vogoride, în dorința de a ajunge pe tron, a falsificat înlocuirea listelor electorale ale unioniștilor cu cele ale antiunioniștilor.
Acest lucru făcea ca numărul reprezentanților celor care nu împărtășeau idealul de unire să fie majoritar în Divan. Imperiul Otoman îi promisese domnia lui Nicolae Vogoride dacă Unirea nu se va realiza, motiv pentru care a falsificat listele electorale.
Cu toate acestea, Vogoride a făcut greșeala de a vorbi despre aceste lucruri prin scrisori cu fratele său din Constantinopol. Corespondența a fost furată și publicată mai apoi la Bruxelles, în presa europeană.
Vestea a iscat un adevărat scandal la nivel european, nu doar printre români. Relația dintre Marile Puteri și Imperiul Otoman au fost distruse, iar falsele alegeri au fost anulate. Următoarele alegeri au avut loc în toamna anului 1857, atunci când toți s-au pronunțat pentru Unirea Principatelor Moldovei și Țării Românești.
Citește și: Când se recuperează ziua liberă de 23 ianuarie 2023. Vești proaste pentru bugetari
Lucruri mai puțin cunoscute despre „Mica Unire”
Înainte de „Mica Unire”, dincolo de etnie și limbă, au fost puțin afinități între Moldova și Muntenia. Se spunea că erau două lumi total diferite și că trăiesc separat sau au tradiții și obiceiuri diferite.
De asemenea, Unirea a fost rezultatul unui joc între Marile Puteri. Austria se opunea Unirii, deoarece ideea era susținută de Franța, iar Prusia susținea Unirea, pentru că în acest mod se opuneau Austriei.
Atunci când Alexandru Ioan Cuza a fost ales de către popor, a fost considerat o opțiune favorabilă pentru mulți, deoarece provenea din rândul boierilor.
Tradiții și obiceiuri de „Mica Unire”
În majoritatea localităților din România sunt respectate o serie de obiceiuri și tradiții pe data de 24 ianuarie, pentru a aminti de Mica Unire. De exemplu, în deschiderea mai multor evenimente organizate în această zi se cântă imnul național.
De asemenea, oamenii de la sate se îmbracă în costume populare și se plimbă pe ulițele din sat cu torțe în mâini. Mai târziu, se formează o horă mare chiar în mijlocul satului. Totodată, la biserici se țin slujbe pentru a-i comemora pe cei cărora e datorăm unire.