Ce se întâmplă în corpul tău când ești nervos. Explicația medicilor

Ce se întâmplă în corpul tău când ești nervos. Explicația medicilor
Cum îți afectezi organismul când ești nervos

Cu toții ne enervăm din când în când. Dar dacă nu puteți scăpa de nervi după câteva săptămâni sau dacă încep să vă afecteze viața normală la serviciu sau acasă, adresați-vă medicului. Aceasta poate avea un impact asupra sănătății voastre și ar putea fi legată de o tulburare de anxietate. Terapia, medicamentele și alte strategii vă pot ajuta, de asemenea, spun medicii. Dacă v-ați pus vreodată întrebrea „Ce se întâmplă în corpul meu când sunt nervos?”, prin acest material încercăm să găsim răspunsul, unul bazat pe dovezi de specialitate.

Cum îți afectezi organismul când ești nervos

Sunteți un tip care se enerveză excesiv? Poate că, în mod inconștient, credeți că, dacă vă „faceți destule griji”, puteți împiedica lucrurile rele să se întâmple. Dar, de fapt, când suteți nervos poate afecta organismul în moduri care vă pot surprinde.

Atunci când starea de nervozitate devine excesivă, aceasta poate duce la sentimente de anxietate ridicată. Chiar vă poate cauza o stare de rău fizic.

Ce se întâmplă cu starea de nervozitate excesivă?

Îngrijorarea înseamnă să te simți neliniștit sau să fii excesiv de îngrijorat de o situație sau o problemă. În cazul îngrijorării excesive, mintea și corpul tău intră în viteză, deoarece te concentrezi în mod constant pe „ce s-ar putea întâmpla”.

În mijlocul îngrijorării excesive, puteți suferi de anxietate ridicată și chiar de panică, în timpul orelor de veghe. Mulți dintre cei care își fac griji cronice povestesc că au un sentiment de condamnare iminentă sau temeri nerealiste care nu fac decât să le sporească îngrijorările. Ultra-sensibili la mediul înconjurător și la criticile celorlalți, cei devin nervoși excesiv pot vedea orice, și pe oricine , ca pe o potențială amenințare.

Îngrijorarea cronică vă poate afecta viața de zi cu zi atât de mult încât poate interfera cu apetitul, obiceiurile de viață, relațiile, somnul și performanța la locul de muncă. Multe persoane care își fac griji în mod excesiv sunt atât de anxioase încât caută alinare în obiceiuri de viață dăunătoare, cum ar fi mâncatul în exces, fumatul de țigări sau consumul de alcool și droguri, spun medicii.

Când ești nevors îți afectezi sistemul nervos

Această rețea de mesagerie este alcătuită din creier, măduva spinării, nervi și celule speciale numite neuroni. Starea nervoasă prea mare poate declanșa eliberarea de „hormoni ai stresului” care accelerează ritmul cardiac și respirația, cresc glicemia și trimit mai mult sânge la brațe și picioare. În timp, acest lucru vă poate afecta inima, vasele de sânge, mușchii și alte sisteme, atrag atenția specialiștii.

Starea nervoasă excesivă duce la anxietate

Anxietatea este o reacție normală la stres. Anxietatea continuă, însă, poate fi rezultatul unei tulburări cum ar fi tulburarea de anxietate generalizată, tulburarea de panică sau anxietatea socială.

Tulburările de anxietate sunt frecvente. Afectează aproape 40 de milioane de adulți. Anxietatea se manifestă în mai multe moduri și nu discriminează în funcție de vârstă, sex sau rasă.

Evenimentele stresante, cum ar fi un test sau un interviu de angajare, pot face pe oricine să se simtă puțin anxios. Și, uneori, puțină îngrijorare sau anxietate este utilă.

Starea de anxietate continuă este dăunătoare

Aceasta vă poate ajuta să vă pregătiți pentru o situație viitoare. De exemplu, dacă vă pregătiți pentru un interviu de angajare, un pic de îngrijorare sau anxietate vă poate împinge să aflați mai multe despre postul respectiv.

Apoi vă puteți prezenta mai profesionist în fața potențialului angajator. Atunci când ești nervos în legătură cu un test te poate ajuta să studiezi mai mult și să te pregătești în ziua testului.

Dar cei care se îngrijorează excesiv reacționează rapid și intens la aceste situații stresante sau factori declanșatori. Chiar și gândul la situația respectivă le poate provoca îngrijorătorilor cronici o mare suferință și invaliditate.

Îngrijorarea excesivă sau frica sau anxietatea continuă este dăunătoare atunci când devine atât de irațională încât nu vă puteți concentra asupra realității sau gândi clar. Persoanele cu anxietate ridicată au dificultăți în a-și scutura grijile. Când se întâmplă acest lucru, ei pot experimenta simptome fizice reale.

Nervozitatea și starea de anxietate excesivă provoacă un răspuns de stres

Stresul provine din cerințele și presiunile pe care le experimentăm în fiecare zi. Cozile lungi de la magazinul alimentar, traficul de la ora de vârf. Poate un telefon care sună non-stop sau o boală cronică. Toate sunt exemple de lucruri care pot provoca stres zilnic. Atunci când grijile și și starea de anxietate devin excesive, sunt șanse să declanșați răspunsul la stres.

Există două elemente ale răspunsului la stres. Primul este percepția provocării. Al doilea este o reacție fiziologică automată numită răspunsul „luptă sau fugi”, care aduce un val de adrenalină și vă pune corpul în alertă roșie.

Deși astăzi nu ne întâlnim în mod obișnuit cu animale sălbatice, pericolele există în continuare. Ele sunt acolo sub forma unui coleg de serviciu pretențios, a unui copil cu colici sau a unei dispute cu o persoană dragă.

Nervozitatea excesivă te îmbolnăvește fizic

Îngrijorarea cronică și stresul emoțional pot declanșa o serie de probleme de sănătate. Problema apare atunci când lupta sau fuga este declanșată zilnic de îngrijorarea și starea de anxietate excesivă.

Răspunsul de luptă sau de fugă determină sistemul nervos simpatic al organismului să elibereze hormoni de stres, cum ar fi cortizolul. Acești hormoni pot crește nivelul zahărului din sânge și al trigliceridelor care pot fi folosite de organism drept combustibil.

Modificările stilului de viață ar putea ajuta persoanele care se îngrijorează excesiv

Deși îngrijorarea excesivă și starea de anxietate ridicată pot provoca un dezechilibru în organism, există multe opțiuni pe care le aveți la dispoziție pentru a restabili armonia dintre minte, corp și spirit.

Discutați cu medicul vostru

Începeți prin a discuta cu medicul dumneavoastră de familie. Faceți un examen fizic amănunțit pentru a vă asigura că alte probleme de sănătate nu vă alimentează sentimentele de anxietate.

Medicul vă poate prescrie medicamente, cum ar fi medicamente anti-anxietate sau antidepresive, pentru a vă ajuta să gestionați anxietatea și îngrijorarea excesivă.

Faceți exerciții fizice zilnic și scăpați de anxietate

Cu aprobarea medicului, începeți un program regulat de exerciții fizice. Fără îndoială, substanțele chimice produse în timpul exercițiilor fizice moderate pot fi extrem de benefice în ceea ce privește îmbunătățirea funcției sistemului imunitar.

Exercițiile regulate de aerobic și de întărire sunt, de asemenea, o modalitate foarte eficientă de a vă antrena organismul să facă față stresului în circumstanțe controlate.

Consumați o dietă sănătoasă și echilibrată

Stresul și îngrijorarea îi provoacă pe unii oameni să mănânce prea puțin, pe alții prea mult sau să consume alimente nesănătoase. Țineți cont de sănătatea dumneavoastră atunci când îngrijorarea vă împinge spre frigider.

Beți cofeină cu moderație. Cofeina stimulează sistemul nervos, ceea ce poate declanșa adrenalina și vă poate face să vă simțiți nervos și agitat.

Fiți conștienți de anxietate și grijile voastre

Rezervați-vă 15 minute în fiecare zi în care vă permiteți să vă concentrați asupra problemelor și temerilor, și apoi promiteți să le lăsați să plece după ce cele 15 minute au trecut.

Unii oameni poartă un elastic la încheietura mâinii și sparg elasticul dacă se trezesc că intră în modul de îngrijorare. Faceți tot ce puteți pentru a vă reaminti să nu vă mai gândiți la griji.

Învățați să vă relaxați

Tehnicile de relaxare pot declanșa răspunsul de relaxare, o stare fiziologică caracterizată printr-o senzație de căldură și o vigilență mentală liniștită. Acesta este opusul răspunsului „luptă sau fugi”.

Tehnicile de relaxare pot oferi un potențial real de reducere a anxietății și a grijilor. De asemenea, ele vă pot crește capacitatea de a vă autogestiona stresul.

Odată cu relaxarea, fluxul sanguin către creier crește, iar undele cerebrale trec de la un ritm alert, beta, la un ritm relaxat, alfa. Practicate în mod regulat, tehnicile de relaxare pot contracara efectele debilitante ale stresului.

Tehnicile de relaxare comune includ respirația abdominală profundă, meditația, ascultarea de muzică liniștitoare și activități precum yoga și tai chi.

Meditați

Meditația zilnică, în loc să vă faceți griji, vă poate ajuta să treceți dincolo de gândurile negative și vă poate permite să vă desprindeți de grijile care vă țin corpul în alertă.

Prin meditație, acordați în mod intenționat atenție la ceea ce se întâmplă în momentul prezent, fără a vă gândi la trecut sau la viitor. Meditația scade hormonii precum cortizolul și adrenalina, care sunt eliberați în timpul răspunsului de „luptă sau fugă” sau de stres.

Să aveți o rețea socială puternică

Sentimentele cronice de singurătate sau de izolare socială fac mai dificilă gestionarea eficientă a stresului. Persoanele care au o căsnicie fericită și au rețele mari de prieteni nu numai că au o speranță de viață mai mare în comparație cu persoanele care nu au, dar au, de asemenea, mai puține incidențe ale aproape tuturor tipurilor de boli.

Concluzia, și dacă nu merge nimic, discutați cu un terapeut profesionist

Consilierea psihologică vă poate ajuta să dezvoltați strategii de adaptare adecvate pentru a face față problemelor care declanșează îngrijorarea excesivă. Intervenția psihologică vă poate oferi metode de coping pe care le puteți folosi fie în cadrul sau în afara altor programe de tratament.

Terapeutul vă va ajuta să identificați ce tipuri de gânduri și convingeri cauzează anxietatea și apoi va lucra cu dumneavoastră pentru a le reduce. Terapeutul vă poate ajuta sugerându-vă modalități care vă pot ajuta să vă schimbați.

Dar trebuie să fiți dumneavoastră cel care face schimbările. Terapia are succes doar dacă lucrați pentru a vă face bine.