Ce sărbătoresc românii creștini pe 14 septembrie. Tradiții și obiceiuri de Înălțarea Sfintei Cruci

Pe 14 septembrie, creștinii ortodocși și catolici din România celebrează una dintre cele mai importante sărbători din calendarul religios: Înălțarea Sfintei Cruci. Această zi este dedicată comemorării descoperirii crucii pe care a fost răstignit Iisus Hristos, un simbol central al credinței creștine. Sărbătoarea este marcată de rugăciuni, post și obiceiuri tradiționale de care se ține cont cu sfințenie.

Semnificația sărbătorii de Înălțarea Sfintei Cruci

Înălțarea Sfintei Cruci își are originea în secolul al IV-lea, când împărăteasa Elena, mama împăratului Constantin cel Mare, a descoperit crucea pe care a fost răstignit Hristos, în timpul unei călătorii la Ierusalim. Potrivit tradiției, la 14 septembrie 335, crucea a fost înălțată solemn de către episcopul Macarie al Ierusalimului, în fața unei mulțimi de credincioși. Acest moment a fost considerat un eveniment de mare însemnătate pentru creștini, iar sărbătoarea a devenit un prilej anual de cinstire a acestui simbol sfânt.

Înălțarea Sfintei Cruci amintește, de asemenea, de recuperarea crucii de la perși în anul 629, de către împăratul bizantin Heraclius, care a readus-o la Ierusalim. Acest eveniment a întărit semnificația spirituală și istorică a crucii pentru creștini, transformând ziua de 14 septembrie într-o sărbătoare de mare importanță în calendarul ortodox și catolic.

Sfânta Cruce este privită ca simbolul jertfei lui Iisus Hristos pentru mântuirea omenirii. În tradiția ortodoxă, crucea este mai mult decât un obiect fizic; ea reprezintă victoria vieții asupra morții, a binelui asupra răului și a iubirii divine asupra păcatului. Credincioșii se închină Sfintei Cruci în semn de recunoștință și umilință față de sacrificiul suprem al lui Hristos.

În această zi, creștinii țin post strict, ca un semn de respect și recunoștință față de Patimile Mântuitorului. De asemenea, în biserici se oficiază slujbe speciale, în care Sfânta Cruce este scoasă în fața credincioșilor, împodobită cu flori și busuioc, și înălțată solemn de preoți. Acest gest simbolizează înălțarea spirituală și triumful credinței creștine.

Tradiții și obiceiuri de Înălțarea Sfintei Cruci

Românii respectă numeroase tradiții și obiceiuri legate de sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci, multe dintre ele având rădăcini în cultura populară. În multe zone ale țării, ziua de 14 septembrie este cunoscută și sub denumirea de Ziua Crucii și marchează trecerea de la vară la toamnă.

În ziua de Înălțarea Sfintei Cruci, busuiocul capătă o importanță deosebită. Credincioșii obișnuiesc să culeagă și să ducă busuioc la biserică pentru a fi sfințit, considerând că acesta va aduce protecție și binecuvântare asupra casei și familiei. Busuiocul sfințit este pus la icoane sau în colțurile casei, ca simbol al credinței și al purificării spirituale.

În multe comunități rurale, se crede că rugăciunile rostite în această zi au o putere deosebită. Oamenii se roagă pentru sănătate, protecția casei și a gospodăriei, dar și pentru a fi feriți de rele pe parcursul anului care urmează. De asemenea, în unele locuri, se obișnuiește să se aprindă lumânări în formă de cruce, pentru ca lumina lor să alunge întunericul și necazurile.

Înălțarea Sfintei Cruci este și o zi în care credincioșii fac pomeniri pentru cei trecuți în neființă. În multe sate, gospodinele pregătesc colaci și vin pe care le duc la biserică pentru a fi sfințite și oferite apoi de pomană, în amintirea sufletelor celor răposați.

Conform tradițiilor populare, în ziua de 14 septembrie nu se lucrează pe câmp, deoarece se crede că natura trebuie să se odihnească și să primească binecuvântarea Crucii. De asemenea, se spune că orice lucrare făcută în această zi nu va avea rod, iar recolta va fi săracă.

Fiind o sărbătoare marcată în calendar cu cruce roșie, nu se fac nici treburi casnice. Nu se spală, nu se coase, nu se calcă și nu se dă cu mătura.