Ce salariu are un tractorist în România. Suma e mare, dar nimeni nu se înghesuie

În ultimii 40 de ani agricultura românească a trecut de la grânarul Europei la codașa Europei. Fără reforme concrete și investiții majore în infrastructură, România a reușit totuși să se mențină pe linia de plutire. Cu toate astea un aspect extrem de important afectează această ramură, și anume criza forței de muncă. O parte a acestei forțe de muncă, pe care se baează agricultura românească, sunt șoferii de tractoare, care sunt din ce în ce mai puțini, deși salariile sunt extrem de mari.

Criza forței de muncă din agricultura românească

România trece printr-o criză acută de forță de muncă, care pune sub semnul întrebării viitorul dezvoltării țării și punea în pericol îndeplinirea obiectivelor de afaceri.  Cu toții am resimțit impactul acestei crize acute a forței de muncă.

Toți managerii au declarat că obiectivele de afaceri au fost amenințate de lipsa forței de muncă. Agricultura este un sector important pentru România, având în vedere suprafața agricolă mare pe care o deține. Sectorul agricol poate contribui la transformarea calitativă a economiei românești.

Agricultura românescă, în special în ceea ce privește eficiența muncii și ocuparea forței de muncă, are mari probleme, și nu de ieri de azi. Cauzele principalelor probleme cu care se confruntă agricultura românescă sunt multe. Unele sunt legate de infrastructură, iar altele, poate cele mai importante, de forța de muncă din această zonă.

România, ca stat membru al UE, poate beneficia de sprijinul fondurilor europene pentru dezvoltare și reducerea disparităților în agricultura românească, astfel încât să fie competitivă la nivel european. Dar, realitatea este cu totul ala, abosrbțiile de fonduri în agricultura românească sunt extrem de mici, iar proiectele cu atât mai mult.

Importanța dezvoltării agriculturii pentru România și, în special, a creșterii eficienței forței de muncă, se face prin investiții în oameni și în dezvoltarea rurală. Dezvoltarea în agricultura românească poate fi realizată atât prin crearea infrastructurii, cât și prin dezvoltarea rurală, în special prin investiții în educația și sănătatea oamenilor de la sate. Astfel, se produce o creștere a calității vieții și o impulsionare a forță de dezvoltare și creștere economică pe termen lung.

Criza de tractoriști din agricultură. Tinerii nu vor să muncească, deși salariile sunt extrem de mari

Un element important în rotițele din agricultura românească constă în tehnologiile folosite la culturi. Cu alte cuvinte, atât la semnănat, cât și la treierat, este nevoie de tractoare, combine, etc. Numai că, spun fermierii, soferii de tractoare sunt din ce în ce mai puțini, chiar dacă salariile ajung și la 6.000 de lei. Asociațiile agricole spun că, la nivel național, ar fi nevoie de cel puțin 400 de tractoriști care să lucreze în agricultura românească.

Multe dintre aceste echipamente sunt vechi, iar cele noi și performante ajung la aproape 200.000 de euro, bani pe care mulți fermieri nu îi au. Tinerii, care mai sunt, ajung să refuze să mai lucreze cu echipamentele învechite, chiar dacă, așa cum spuneam, li se oferă salarii de aproape 6.000 de lei pe lună. Chiar dacă există școli profesionale, menite să-i învețe pe tineri cum să lucreze pe tractoare, profesorii spun câ sunt din ce în ce mai puțini cei care aleg această meserie.

„Aici în școală facem teoria necesară, iar practica o facem la agentul economic. Facem și lucrări de lăcătușerie, și de mentenanță, și conducerea și exploatarea utilajelor agricole.

Însă tinerii care-și doresc să practice această meserie sunt puțini”, spun profesorii din liceele tehnologice.