Exercițiu de imaginație: ce s-ar întâmpla dacă Facebook ar dispărea

Facebook e, de departe, cea mai cunoscută rețea de socializare din lume. Are vreo 2,3 miliarde de utilizatori. Iar asta înseamnă nici mai mult, nici mai puțin decât 30% din populația lumii.

Facebook monetizează extrem de mult de pe urma datelor culese, accidental sau nu, de la utilizatorii săi. Economiștii vorbesc de mii de miliarde, ceea ce înseamnă multe zerouri. Dar rețeaua de socializare are hibele ei: multe și, în ultima perioadă, prea des întâlnite.

Scandalurile s-au înmulțit pentru compania lui Mark Zuckerberg, care a fost trimisă în corzi de multe ori, dar, totuși, a revenit. Dar până când va fi capabilă să reziste?

Poate că e timpul să-ți imaginezi cam cum ar arăta viața fără Facebook și să te pregătești pentru momentul în care rețeaua va muri.

Cum ar arăta viața dacă Facebook ar dispărea

Pentru a începe să-ți imaginezi cum ar arăta viața fără Facebook, e bine să studiezi comportamentele celor care au renunțat la rețeaua de socializare. Iar unii cercetători au făcut deja astfel de experimente, potrivit The Economist.

Prin ianuarie, o echipă de la Universitatea Stanford a prezentat concluziile unui astfel de experiment. Au fost recrutate câteva mii de persoane și puse sub observație. Lor li s-a cerut să renunțe la Facebook vreme de patru săptămâni.

Cei care au fost de acord au fost monitorizați permanent și așa s-a constatat că au câștigat, în medie, o oră în plus pentru timpul lor liber.

Li s-a cerut ca, în timpul liber câștigat, să nu navigheze pe internet pe alte site-uri sau rețele de socializare, ci să petreacă timp în fața televizorului sau cu prietenii și familia. Principala concluzie a fost că, odată deconectați, au consumat mai puține știri.

Dar, în schimb, au devenit mai puțini radicali, nu au mai avut opinii atât de polarizate. Faptul că au renunțat la Facebook le-a îmbunătățit starea de spirit și le-a redus stările de depresie și de anxietate.

Încet-încet, a scăzut și gradul de dependență față de rețeaua de socializare. La câteva săptămâni după încheierea experimentului, cei care și-au dezactivat contul au încetat să-și verifice mereu pagina și au petrecut cu 23% mai puțin timp pe Facebook decât înainte.

Cât de reală e dependența de Facebook

Echipa care a condus experimentul a mai ajuns și la o altă concluzie importantă: la începutul experimentului, subiecții au fost de acord să accepte o anumită sumă de bani pentru a-și dezactiva conturile de Facebook.

După încheierea studiului, suma pe care ar fi acceptat-o pentru a repeta experiența era cu 13% mai mică decât cea inițială. Ceea ce arată că subiecții și-au dat seama că nu e atât de rău fără Facebook și că, de fapt, nu pierd nimic dacă stau deoparte.

Cu alte cuvinte, serviciile oferite de rețeaua lui Zuckerberg și așa-zisul acces la informații sunt supraestimate. O înțelegere greșită a lucrurilor corectată, iată, de o lună de abstinență. Chiar și așa, puțini utilizatori se gândesc serios să renunțe la Facebook.

Cei care au încheiat experimentul au fost puși să aleagă: fie aleg să rămână offline, fie își reactivează contul. Dar erau prea mulți în jurul lor care continuau să fie extrem de activi. Și nu au putut sta deoparte.

E instinctul gregar sau, cu alte cuvinte, efectul de turmă

O rețea de socializare este cu atât mai puternică cu cât are mai mulți utilizatori. Utilizatori care își creează propria lume virtuală, sunt interconectați și, cu cât își împărtășesc mai multe între ei, cu atât rețeaua de socializare își crește valoarea de piață.

E ca în cazul unui hotel suprapopulat sau un festival la care biletele sunt sold-out în primele zile. Toată lumea e…acolo.

Așa a crescut Facebook și s-a făcut atât de mare încât niciun scandal nu pare că o poate doborî. Rețeaua de socializare a luat naștere în 2004 și, de atunci, a tot crescut pe măsură ce numărul utilizatorilor de internet a avansat vertiginos.

Ai putea spune că Facebook e cea mai mare comunitate online. Și ai avea dreptate. Pentru că nu ar fi greșit să compari rețeaua de socializare cu un mare oraș care atrage, în fiecare an, mai mulți și mai mulți oameni.

În lumea reală, sentimentul de apropiere, ceea ce-i ține pe oameni laolaltă conduce, inevitabil, la durabilitate. De pildă, orașele industriale ridicate în secolul al XIX-lea în jurul marilor lacuri. Acele comunități aveau un mare avantaj; profitau de transportul pe apă, ceea ce a determinat creșterea economică.

Oamenii s-au adunat, s-au pus de acord, au identificat cele mai bune soluții și au prosperat. Se simt bine acolo și nu se văd în altă parte.

Așa e și la Facebook: de ce ai vrea să pleci de lângă prieteni și familie și să umbli pe cărări nebătătorite?  Faci acest lucru dacă și restul îl fac.

Și, deocamdată, nimeni nu pare dispus să-l facă.

Facebook va muri doar atunci când va mai crește un alt „oraș digital” după modelul său. Ceea ce nu se va întâmpla prea curând, dacă ții cont că toți competitorii sunt fie cumpărați încă din fașă, fie sunt îndepărtați de pe piață prin diverse metode.