Ce s-a observat din satelit, deasupra Europei. Oamenii de știință încearcă să găsească o explicație

Poluarea aerului în Europa rămâne – 45% de când, treptat, s-a instituit stare de urgență în multe țări, iar oamenii au început să respecte măsurile stricte de carantină, care îi obligă să rămână în casă. Noi imagini din satelit.

Ce s-a observat din satelit, deasupra Europei

Imaginile din satelit arată o îmbunătățire considerabilă a calității aerului în Europa, deoarece oamenii rămân acasă din cauza măsurilor stricte de carantină. Noile date ale Agenției Spațiale Europene Sentinel-5P arată că unele orașe au înregistrat o scădere cu 45% a nivelului de dioxid de azot de la focar.

Oamenii de știință ai Institutului Meteorologic al Olandei (KNMI) au monitorizat nivelurile de poluare a aerului în Europa, în ultimele câteva luni, folosind datele din satelit. Studiul s-a concentrat pe marile orașe din Italia, Spania și Franța, comparativ cu nivelurile din martie și aprilie 2020 cu aceeași perioadă din 2019.

Madrid, Milano și Roma au înregistrat o scădere a dioxidului de azot cu 47 până la 49%, dar cea surprinzătoare a fost la Paris, care a înregistrat o scădere de 54%. Aceste modificări ale nivelului de poluare a aerului conincid cu introducerea unor măsuri mai stricte de carantină pentru încetinirea răspândirii pandemiei de COVID-19, potrivit dailymail.com.uk. 

Ce este dioxidul de azot

Dioxidul de azot este un produs chimic provenit din centrale, vehicule și activitate industrială și poate dăuna sănătății umane.  Condițiile meteorologice variabile fac dificilă determinarea exactă a unei scăderi a nivelului de dioxid de azot într-o perioadă scurtă de timp. În acest sens, datele trebuie analizate pe o perioadă mai lungă – săptămâni, nu zile, pentru a elimina orice impact al schimbărilor meteo.

Henk Eskes, de la Institutul Meteorologic Regal Olandez, a spus că schimbările meteorologice creează un „impact mare asupra nivelului de dioxid de azot” pe termen scurt: „Medierea datelor pe perioade mai lungi de timp ne permite să vedem mai clar schimbările concentrațiilor datorate de activitatea umană”.