Ce refuză România să facă pentru Ucraina, în timpul războiului. Dovada clară a nepăsării Kievului față de țara noastră

Un vechi și, în același timp, un nou conflict izbucnește între România și Ucraina, având la bază insistențele Kievului de a face lucrări de dragare pe Canalul Bâstroe, cu scopul de a include brațele Chilia și Bâstroe ale Dunării în rețeaua transeuropeană de transport. O reacție acidă a sosit din partea MAE, care și-a exprimat refuzul categoric în acest sens. Negarea vehementă a acestor lucrări a pornit după afirmațiile făcute de ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, care a avertizat asupra impactului și riscurilor majore pe care aceste lucrări le pot avea asupra mediului și Deltei Dunării.

Ce probleme  vechi nerezolvate au rămas între România și Ucraina

Proiectul propus de Ucraina cu privire la construcția canalului Bîstroe a generat probleme în relațiile dintre România și Ucraina, încă de acum 19 ani, având în vedere semnalele trase de țara noastră la nivel internațional, cu privire la impactul puternic pe care lucrările la acest canal le poate avea asupra mediului și Deltei Dunării.

Construcţia în cadrul canalului care face legătura între Dunăre şi Marea Neagră a început încă din anul 2004, însă România s-a arătat de la început necooperantă în sprijinirea acestui proiect, întrucât o nouă legătură dintre Dunăre și mare urma să traverseze Delta Dunării, ceea ce însemna încălcarea unei serii de convenţii internaţionale din domeniul protecţiei mediului.

De altfel, României i-au fost ascunse primele informații tehnice despre acest proiect, până în anul 2007, adică patru ani, timp în care Kievul a ignorant cu desăvârșire orice tip de averstisment venind dinspre România sau din partea organizațiilor internaționale de mediu.
Mai mult, în 2010, Comitetul de implementare al Convenţiei de la Espoo a solicitat emiterea unui avertisment la adresa Ucrainei, subliniind asupra faptului că acest proiect nu respectă prevederile de mediu.

Semnal de alarmă din partea României

Astfel, Bogdan Aurescu, pe vremea aceea, secretar de stat, acuza că demararea acelui proiect afectează biodiversitatea zonei, având în vedere că afectează traseele de migrare ale unor specii de peşti.

„România a militat constant că un astfel de proiect trebuie oprit, iar desfăşurarea sa trebuie iniţiată doar pe baza unor evaluări de mediu solide, conforme standardelor internaţionale, şi a unui proces de monitorizare adecvat”, a transmis Bogdan Aurescu la acel moment.

În ciuda asigurărilor date de Ucraina, privind faptul că acele lucrări nu impactează în niciun fel mediu, mai multe organizații internaționale de mediu nu au fost de acord cu viziunea țării, astfel că în 2020, aceasta anunța că renunță la finalizarea proiectului inițial.

Au urmat multe discuții în acest sens, iar concluziile erau mereu aceleași, mai exact, efectele nefaste ale acestui canal, asupra mediului și a apelor Dunării.

În 2021, MAE român a transmis un comunicat de presă prin intermediul căruia anunța constatările Comisiei Internaționae pentru Protecția Dunării privind faptul că proiectul ucrainean încălca prevederile internaționale.

Ucraina nu a renunțat la proiect, România îl respinge în continuare

Recent, în contextul războiului și a disperării ucrainenior privind transportul navelor cu cereale, cât și a atacurilor lansate de Rusia, au apărut zvonuri privind înaintarea lucrărilor de către ucraineni, privind adâncirea așa-zisului „canal de navigație Bâstroe”.

Ministerul român de Externe nu a fost anunțat în niciun moment de aceste posibile lucrări, însă este decis să cerceteze zona și să tragă la răspundere vinovații, dacă se confirmă zvonurile privind aceste lucrări ilegale comandate din Ucraina.

„Ministerul Afacerilor Externe a transmis inclusiv în cursul anului trecut atât Comisiei Europene, cât și autorităților ucrainene că autoritățile române nu sunt de acord cu propunerea de includere a brațelor Chilia și Bâstroe ale Dunării în TEN-T, întrucât este necesar ca proiectul canalului de navigație realizat de Ucraina să respecte strict prevederile de drept internațional aplicabile, inclusiv și mai ales reglementările în materie de protecție a mediului.

Răspunsul la solicitarea recentă a Comisiei Europene, în cuprinsul căruia va fi reiterată aceeași poziție de dezacord față de propunerea de includere a brațelor Chilia și Bâstroe ale Dunării în TEN-T, urmează a fi transmis de către MAE, pe baza contribuțiilor autorităților române competente (Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Ministerul Transportului și Infrastructurii), în termenul indicat de Comisie (16 februarie)”, arată Ministerul Afacerilor Externe într-un comunicat, potrivit HotNews.ro.