Ce pensie avea Nelu Ploieșteanu. Lua banii ăștia, după 50 de ani pe scenă
Înainte de a sfârși pe un pat de spital, din cauza combinației fatale de COVID-19 și alte comorbidități, Nelu Ploieșteanu se retrăsese la Slănic Prahova, unde își putea rotunji modesta pensie. ”Lăutarul sufletelor” susținea un program muzical, seară de seară, într-un local vestit, ”Cascada”. „Aș muri de foame dacă n-aș cânta”, afirma interpretul într-un interviu, devoalând că statul îi oferă un ajutor prea mic pentru dăruirea sa de 50 de ani pe scenele țării.
Pensia lui Nelu Ploieșteanu, după 50 de ani de scenă
Nelu Ploieșteanu dădea un interviu celor de la Impact, în martie 2021, în care se prezenta bucuros că și-a reorganizat viața. A părăsit Capitala după ce i-a murit fiul, Mihăiță, bolnav de tetrapareză spastică, și s-a retras, împreună cu soția Elena, la Slănic Moldova. Noua ”casă” îi dădea ocazia de a-și putea rotunji veniturile. Cânta seară de seară în localul ”Cascada”.
„În București nu mai am ce face, m-am mutat aici, cu soția, cânt la un local, de doi ani, este un loc de muncă sigur, nu-s probleme mari pe aici cu pandemia. Cânt zilnic, de la orele 18.00 la 20.00, merge bine, sunt mulțumit, Doamne-ajută!
Aș muri de foame, vai de capul nostru, dacă n-aș cânta în local! Primesc o pensie de doar 800 de lei, după 55 de ani de muncă, pensii mici au și colegele mele, solistele Maria Dragomiroiu (n.r.- ea a declarat că primește 1.200 de lei) și Maria Cârneci”, povestea Nelu Ploieșteanu.
- Artistul a murit vineri, după lungi lupte COVID-19, amplificate de problemele de sănătate preexistente.
Renunțase la concertele de la mare
Celebrul lăutar a cântat zeci de ani pe Litoral, în sezonul estival. Din 2019, a refuzat să mai susțină recitaluri în localurile de la malul mării, fiindcă „nu este siguranță, la Mamaia, degeaba aș merge. Iar de când cu pandemia, te trezești că azi e deschis și mâine se închide, nu mai este o stabilitate a locului de muncă, mai bine rămân aici, la Slănic Moldova, mi-e bine, sunt apreciat, mă înțeleg cu toți”.
- Cântărețul are în palmares un buchet de piese de inimă albastră. ”Cine a pus cârciuma-n drum”, ”La Chitila în port” sau ”Am muncit și nopți” sunt doar câteva dintre ele.