Ce origine au, de fapt, sarmalele. Cum a apărut cel mai iubit preparat al românilor

Ce origine au, de fapt, sarmalele. Cum a apărut cel mai iubit preparat al românilor

Sarmalele sunt printre cele mai gustoase preparate, adorate de români, dar și de străinii care ajung la noi în țară. De altfel, multe dintre mâncărurile ce au intrat în bucătăria românească au proveniență orientală și sunt împrumutate de-a lungul timpului de la musulmanii care au trăit aici, în special în Dobrogea.

Ce origine au, de fapt, sarmalele

De menționat este că onomastica mâncărurilor preferate a fost studiată de autorul Altay Kerim, un publicist de etnie tătară din Dobrogea, care a trăit între anii 1937 și 2006. Kerim este autorul unui studiu despre gastronomia românească, dar și denumirile unor mâncăruri preferate de români.

Saramlele sunt cel mai cunoscut preparat. Românii, dar și străinii care vin la noi sunt cuceriți de micile rulouri în foi de varză sau de viță, cu carne, orez și condimente. De menționat este că numele sarmalelor vine din zona orientală. Astfel, cuvântul ”sarma” provine de la ”sarmak”, un verb turcesc care înseamnă ”a înfășura”.

Sarmalele apar în mai multe țări decât credeai

Acest produs culinar este cunoscut apare însă în mai multe țări din apropierea bazinului răsăritean al Mării Mediterane: Turcia, Ungaria, România, Bulgaria, Serbia, Macedonia, Palestina, Iordania, Siria, Liban, Grecia, Cipru, Ucraina dar și în Republica Moldova. De precizat este că în Bucovina și în Moldova sarmalele mai sunt denumite și găluci („găluști”, „găluște”). Sarmale se mai mănâncă și în țări precum Italia, Germania, Suedia, Norvegia, Rusia, Azerbaigean, Kazahstan, Kirghistan, Uzbekistan și chiar Irak, dar sunt cunoscute sub alte denumiri.

Sarmelele sunt ”revendicate” de trei state: Turcia, Grecia și Albania, iar în ultimele două sunt folosite frunzele de viță în loc de foi de varză. Dar este greu de decis cine ar fi putut fi inventatorii sarmalei. Turcia este însă considerată de cei mai mulți drept țara de origine a sarmalei.

Reţetele şi modul de preparare variză în fiecare ţară, însă cea mai bună metodă de a le găti este fierberea lentă, în vase mari de lut. În Croaţia şi Bosnia, sarmaua are carne tocată şi orez, precum şi carne de vită afumată. Croaţii mai folosesc carne de porc uscată, bacon şi cârnaţi. În Dalmaţia există variantă numită „arambašići”, care nu conţine orez. Carnea este tăiată bucăţi mici şi are condimente precum lămâie, scorţişoară, cuişoare şi alune. În Serbia, sarmaua se prepară cu varză murată, carne tocată, orez şi condimente. Apoi, acesetea sunt fierte mult, în vase mari, cu slănină şi straturi de carne de porc afumată, dar și foi de dafin şi paprika.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI