Ce nu își dorea Prințesa Diana să facă niciodată, dar era obligată de Familia Regală. Se întâmpla în fiecare an

Prințesa Diana era obligată de Familia Regală să facă lucruri pe care nu și le-a dorit să le facă.  Un fost angajat de la Palat a vorbit despre aceste lucruri.

Ce nu își dorea Prințesa Diana să facă niciodată, dar era obligată de Familia Regală

Se pare că Prințesa Diana era forțată să facă anumite lucruri, doar de ochii de lumii și spre plăcerea membrilor Familiei Regale. Deși nu își dorea să le facă, mama lui Harry și a lui William trebuia să păstreze aparențele.

Prințesa Diana nu voia să își serbeze ziua de naștere. Cu toate astea, la Palatul Kensington se făceau pregătiri pentru aniversarea ei cu mult timp înainte.

Printesei Diana nu îi plăcea atenția și nici să primească flori sau să fie felicitată. Ea voia să își petreacă ziua de naștere într-un mod discret, alături de câțiva oameni apropiați.

Dacă ziua ei cădea în timpul săptămânii, Diana voia doar să ia cina cu cei doi băieți ai săi.

„Nu-şi dorea niciodată vreo sărbătorire prea mare. Îi era de-ajuns să meargă la restaurantul San Lorenzo cu un prieten, pentru a lua prânzul în linişte. Apoi, seara, făcea un duş sau o baie, după care îşi punea pe ea un prosop sau un halat, îşi usca părul cu un prosop, se ducea în bucătărie şi anunţa pe toată lumea că era pregătită pentru cină.

Era totul foarte liniştit, foarte discret. Cred că era ca mai toate femeile care nu prea-şi doresc să serbeze faptul că îmbătrânesc‟, a spus un fost angajat al Palatului, Darren McGrady.

Cum era sărbătorită ziua de naștere a prințesei Diana

Chiar dacă își dorea să fie totul discret, la Palat era mare agitație de ziua ei. De la flori, la cadouri și telefonul care suna încontinuu, ziua de naștere a Dianei era un eveniment special.

„Era cel mai intens antrenament fizic de care aveam parte în bucătăria de la etajul al doilea. La fiecare cinci minute, cineva de la vreo asociaţie caritabilă sau un prieten de-al ei trimitea flori la palat,

aşa că trebuia să fug la uşa de la intrare, să iau buchetele de flori şi apoi să fug înapoi sus, la etaj, doar pentru ca soneria să sune din nou imediat‟, își amintește angajatul.

„Mirosea minunat şi nu cred că voi uita vreodată acel miros îmbietor, acea amintire despre cum intram în apartamente şi în sala unde se lua masa şi miroasem multitudinea de flori.

Cred cu certitudine că, atunci când venea vorba de cadouri, ea prefera să le ofere şi nu să le primească. Se simţea stânjenită atunci când primea cadouri‟, a continuat el.