Pe 21 mai, creștinii ortodocși din România îi sărbătoresc pe Sfinții Împărați Constantin și Elena, două figuri emblematice ale creștinismului. Această zi este una dintre cele mai importante sărbători religioase de primăvară, încărcată de semnificații spirituale și tradiții populare care s-au transmis din generație în generație. De această sărbătoare se leagă o serie de tradiții, obiceiuri și superstiții de care mulți români țin cont.
Constantin cel Mare a fost împăratul roman care, prin Edictul de la Milano din anul 313, a legalizat creștinismul, punând astfel bazele Bisericii creștine. Mama sa, Elena, este cunoscută pentru descoperirea Sfintei Cruci în Ierusalim și pentru promovarea credinței în rândul populației. Împreună, cei doi au fost canonizați pentru contribuția decisivă la afirmarea și răspândirea creștinismului.
Sfinții Constantin și Elena sunt considerați ocrotitori ai familiei, ai armoniei în casă și ai credinței neclintite. Se spune că, dacă această zi este respectată cu evlavie, casa va fi binecuvântată cu pace, sănătate și belșug. De aceea, în cultura populară, sărbătoarea vine însoțită de o serie de interdicții și obiceiuri menite să atragă norocul și să îndepărteze necazurile.
Nu se lucrează la câmp, în gospodărie sau în casă. Este o zi în care munca este interzisă. Tradiția spune că cei care lucrează în ziua Sfinților Constantin și Elena pot atrage pagube materiale, boli sau conflicte în familie. Se crede că cei care țin această zi liberă vor avea recolte bogate și liniște în casă tot anul.
Nu se ceartă și nu se înjură. Este interzisă orice formă de ceartă sau agresivitate. Se spune că spiritele bune se retrag din casele în care domnește tensiunea în această zi. Pentru a atrage bunăstarea, este esențial ca membrii familiei să se înțeleagă și să evite conflictele.
Nu se face curățenie generală și nu se spală rufe. Deși tentant pentru mulți să profite de zi liberă pentru treburile gospodărești, tradiția populară consideră aceste activități ca fiind lipsite de binecuvântare în această zi. În schimb, se recomandă aprinderea unei lumânări și rostirea unei rugăciuni în cinstea sfinților.
Nu se aruncă pâinea sau mâncarea. Risipa este considerată un păcat grav, mai ales în zilele sfinte. Se crede că, dacă arunci mâncarea în această zi, alungi prosperitatea din casă. Pâinea rămasă trebuie păstrată sau dată animalelor, niciodată aruncată.
Nu uita să dai de pomană. Una dintre cele mai vechi tradiții este oferirea de pomană în memoria celor adormiți. Gestul este considerat un act de curățare spirituală și o cale sigură pentru atragerea belșugului.
Ziua Sfinților Constantin și Elena este mai mult decât o sărbătoare religioasă — este un moment de reflecție, armonie și apropiere de valorile tradiționale. Respectând interdicțiile și urmând obiceiurile transmise din bătrâni, românii cred că pot atrage binele în viața lor și pot avea parte de un an prosper și liniștit.