Ce motivare a publicat CCR, după ce a anulat turul I al alegerilor prezidențiale: „Procesul electoral a fost viciat pe toată durata desfășurării lui”

După decizia luată vineri după-amiază, CCR a publicat și motivarea anulării turului I al alegerilor prezidențiale. Printre motivele invocate de judecătorii Curții Constituționale se numără vicierea procesului electoral, denaturarea votului și manipularea prin intermediul tehnologiei.

Motivarea CCR privind anularea alegerilor

Curtea Constituțională a României (CCR) a publicat, vineri seară, motivarea deciziei de anulare a primului tur al alegerilor prezidențiale și reluarea procesului electoral. Documentul de zece pagini detaliază multiplele nereguli care au dus la această hotărâre, explicând impactul acestora asupra caracterului liber și corect al alegerilor.

Conform motivării, judecătorii Curții au concluzionat că procesul electoral „a fost viciat pe toată durata desfășurării lui”, după ce au fost declasificate documentele prezentate în cadrul unei ședințe a Consiliului Suprem de Apărare a Țrii (CSAT).

„Procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale care au distorsionat caracterul liber și corect al votului exprimat de cetățeni și egalitatea de șanse a competitorilor electorali, au afectat caracterul transparent și echitabil al campaniei electorale și au nesocotit reglementările legale referitoare la finanțarea acesteia”, se precizează în document.

Manipularea alegătorilor prin tehnologii digitale

Un punct central al motivării CCR face referire la utilizarea netransparentă a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale în cadrul campaniei electorale. Judecătorii subliniază că astfel de practici au manipulat votul alegătorilor și au denaturat egalitatea de șanse a candidaților.

„Manipularea votului alegătorilor și distorsionarea egalității de șanse a competitorilor electorali, prin utilizarea netransparentă și cu încălcarea legislației electorale a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale în desfășurarea campaniei electorale, precum și prin finanțarea din surse nedeclarate a campaniei electorale, inclusiv online”, constituie un grav abuz, arată Curtea, pe baza informărilor transmise de serviciile de informații.

Curtea a subliniat că dreptul alegătorilor de a fi corect informați este esențial pentru formarea unei opinii într-un proces electoral democratic.

„Mai precis, libertatea alegătorilor de a-și forma o opinie presupune dreptul de a obține informații corecte despre candidați și procesul electoral din toate sursele, inclusiv online, precum și protecția împotriva influenței nejustificate, prin acte/fapte nelegale și disproporționate, asupra comportamentului de vot”, se menționează în motivare.

Probleme legate de publicitatea politică

CCR atrage atenția asupra riscurilor asociate publicității politice netransparente, inclusiv atunci când aceasta nu ține cont de reglementările electorale.

„Publicitatea politică se poate transforma uneori într-un ‘vector de dezinformare’, în special atunci când […] nu își dezvăluie caracterul politic, provine de la sponsori din afara Uniunii sau face obiectul unor tehnici de vizare a unui public-țintă”, se arată în document.

De asemenea, Curtea condamnă ingerințele din partea unor entități statale sau non-statale, care, prin campanii de dezinformare, au alterat integritatea procesului electoral.

„Trebuie exclusă ingerința unor entități statale sau non-statale în realizarea unor campanii de propagandă sau dezinformare electorală”, subliniază CCR.

Denaturarea votului liber exprimat

Judecătorii CCR evidențiază că unul dintre candidați a beneficiat de promovare agresivă prin mijloace care au eludat legea, inclusiv prin exploatarea algoritmilor platformelor de social-media. Această situație a încălcat caracterul liber exprimat al votului.

„Materialele electorale de promovare a unui candidat nu au purtat însemnele specifice publicității electorale conform Legii nr. 370/2004”, iar „candidatul a beneficiat și de un tratament preferențial pe platformele de social-media”, arată motivarea.

CCR avertizează asupra faptului că utilizarea tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale în campaniile electorale trebuie să fie transparentă, astfel încât să nu compromită integritatea alegerilor.

„Utilizarea tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale […] trebuie să fie transparentă pentru a garanta integritatea și imparțialitatea alegerilor. În caz contrar, alegătorii sunt împiedicați să-și formeze o opinie despre candidați și alternativele electorale sau pot fi induși în eroare cu privire la identitatea și calitatea candidatului ori procedurile de vot”, conchide Curtea.