Ce înseamnă oraș-martir, de fapt. Mulți români nu știu
După Revoluție, tot mai multe orașe din România au primit titulatura de oraș martir. Sunt mulți români, însă, care nu știu ce înseamnă oraș-martir, de fapt. Ei bine, termenul acesta este folosit atunci când ne referim la un oraș românesc, ca simbol al cinstirii de către Patrie a eroismului manifestat si a memoriei martirilor căzuţi pentru unele cauze naționale. Dar haideți să aflăm mai multe detalii în materialul următor!
Semnificație oraș-martir
Oraș martir, localitate martir sau comună martir, reprezintă acele zone din România care au avut un număr însemnat de victime în lupta pentru libertate.
De regulă, titlul de oraș martir se acordă prin lege, după ce proiectul a fost avizat favorabil de către Comisia juridică de disciplină şi imunităţi, dar și de Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic.
Totuși, în România există multe orașe în care au existat victime, însă au primit titlul de oraș martir doar cele care au avut un plus de manifestări sociale şi un număr mai însemnat de pierderi omeneşti.
Unul dintre cele mai cunoscute orașe martir de la noi din țară este Timișoara. Orașul din vestul României a fost locul de unde a pornit Revoluția din decembrie 1989. Totul a început la parohia episcopului Laslo Tokes.
Timișoara, primul oraș devenit martir
În jur de 100 de enoriași au ieșit în stradă în semn de protest față de decizia autorităților de a-l scoate pe Laslo Tokes din locuința sa și a-l muta într-o altă parohie. În doar câteva zile, Revoluția Română a început în Timișoara începută la Timișoara s-a răspândit rapid în întreaga țară.
Totul a culminat cu demiterea lui Nicolae Ceaușescu și împușcarea lui, dar și a soției sale, Elena, în curtea unității militare din Târgoviște, pe 25 decembrie 1989. Câteva zile mai târziu, soții Ceaușescu au fost înmormântați în mare secret.
Această revoluție a însumat o serie de proteste și demonstrații, care au dus la căderea regimului comunist din România. Conform statisticilor, revoluția din 1989 a făcut, în total, 5.205 victime, dintre care 1.116 morți și 4.089 de răniți.
Astăzi, Timișoara este văzut ca un simbol al luptelor poporului român împotriva unui regim sever. Totodată, orașul a devenit un loc de pelerinaj pentru cei care doresc să-i omagieze pe românii care și-au dat viața pentru libertate
Și alte orașe din România au fost etichetate drept orașe martire, precum Cluj-Napoca, unde a început Revoluția Română din 1848. Și Capitala este încadratată la oraș martir, acolo unde s-a desfășurat Revoluția din 1989. Putem aminti și Iași, orașul unde a izbucnit Revoluția din 1821. În fiecare dintre aceste orașe au existat povești triste și sacrificii enorme pentru libertate.
Oraşe-martir în urma Revoluției din 1989
În România există 24 de localităţi care au primit titulatura de oraş-martir, pentru oamenii care s-au distins prin jertfă și eroism, în timpul Revoluției din 1989.
Acestea sunt: Alba-Iulia, Arad, Brașov, Brăila, București, Buzău, Caransebeș, Constanța, Craiova, Cluj-Napoca, Cugir, Deva, Dr. Tr. Severin, Iași, Herculane, Hunedoara, Lugoj, Oradea, Reşiţa, Sibiu, Târgovişte, Târgu Mureş, Timişoara și Uricani.
Pe teritoriul țării noastre, trăiesc aproximativ 18.000 de revoluționari în localitățile-martir și orașele martir. De precizat că revoluționarii primesc de la statul român o indemnizație lunară, care este calculată în funcție de câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
În schimb, revoluționarii care au fost răniți în timpul protestelor din 1989, primesc sume mai mari, iar maximul este de 10.859 lei lunar brut.
În anul 2016, anumiți revoluţionari timişoreni au scos la iveală faptul că documentaţia care a stat la baza dobândirii titlului de localitate martir ar trebui verificată mai atent. În caz contrar, acele orașe și-ar putea pierde statutul.
„La nivelul organizaţiilor din Timişoara, ce reprezintă interesele luptătorilor pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, se înregistrează o serie de nemulţumiri ce vizează includerea lor, în opinia lor în mod netransparent, a unor localităţi în categoria localităţilor în care au existat confruntări cu forţele de represiune în urma cărora au rezultat persoane ucise, rănite sau reţinute, până la fuga cuplului dictatorial”, se arată într-una din aceste solicitări.