Ce înseamnă „înstrăinarea părintească”. Dacă vorbești aceste lucruri cu copilul tău, riști să fii sancționat

Un nou proiect legislativ, ce introduce noțiunea de „înstrăinare părintească”, a fost adoptat de Parlament și trimis la președinte spre a fi promulgat. Astfel, dacă un părinte îi spune copilului lucruri urâte despre fostul partener de viață, în încercarea de a-l îndepărta de acesta, va fi sancționat.

Ce înseamnă „înstrăinarea părintească”

Un bărbat divorțat în urmă cu câteva luni susține că fetița lui de patru ani, care locuiește cu mama ei, și-a schimbat atitudinea față de el. Fosta parteneră de viață, mamă a minorei, l-ar fi denigrat pe acesta în fața copilei pentru a o determina să se răcească în relația cu el.

„Îmi povestea și mie ce auzea ea și mă întreba de fiecare dată când ne vedeam de ce am plecat, că am amantă. E mai retrasă, nu prea vrea să mă vadă. Nu îmi mai spune nici tată, ci direct pe nume, pentru că spune că așa au învățat-o bunicii”, a spus un bărbat divorțat.

Cazul este reprezentativ pentru ceea ce înseamnă „înstrăinare părintească”, privită în prezent ca o formă de violență psihologică asupra persoanelor minore. Situații de acest fel apar mai ales în procesele de drept al familiei și în mod deosebit în circumstanțele în care doi părinți aleg să se despartă.

Citește și: Vrei să divorțezi și ești însărcinată? Nu poți în aceste state, ce spune legea

E lege în România, ce nu are voie un părinte să facă

Parlamentarii români au aprobat introducerea noțiunii de „înstrăinare părintească” drept formă de violență psihologică asupra românilor. Astfel, inițiativa legislativă va deveni lege imediat după promulgarea ei de către președintele Klaus Iohannis.

Scopul conturării legii în cauză ar fi limitarea cazurilor în care unul dintre părinți îl denigrează pe celălalt în fața copilului, cu intenția de a-l îndepărta de acesta. Așadar, fapta unui părinte de a manipula copilul pentru a urî, a detesta, a respinge pe celălalt părinte va fi considerată violență psihologică.

Golul din legislația privind dreptul familiei

„Părintele care suferă de înstrăinarea părintească poate să își exercite acest drept. Dar în urma unei decizii, care să constate și care să sancționeze aceasta formă de violență psihologică pe care unul dintre părinți intenționat o folosește împotriva celuilalt”, a declarat Laurențiu Dan Leoreanu, unul dintre deputații care au inițiat proiectul.

Psihologii spun că foarte mulți copii consideră că sunt vinovați de conflictele care sunt în jurul lor. Ideal ar fi ca minorii să nu fie implicați în niciun fel în astfel de situații, motiv pentru care specialiștii în psihologie solicită protejarea copiilor prinși în războaiele dintre părinți.

Citește și: Poți da nevasta în judecată pentru că e leneșă? Explicațiile unui avocat

Cum va fi sancționat adultul găsit vinovat de înstrăinare părintească

Într-un proces de „înstrăinare părintească”, părintele găsit vinovat poate să piardă custodia asupra minorului sau autoritatea părintească. În aceste circumstanțe, custodia poate reveni celuilalt părinte.

În cazul în care părintele declarat vinovat de „înstrăinare părintească” nu vrea să respecte deciziile impuse de instanță, va trebui să plătească lunar între 10 și 15% din venitul net, până la conformare.