Ce înseamnă cuvântul ‘struț’ pentru ardeleni, de fapt. Nu are legătură cu pasărea

Cine ar fi crezut că un cuvânt simplu, banal, poate da multor români bătăi de cap? Totul depinde de locul din care vine persoana cu care vorbim. Află, din rândurile de mai jos, ce înseamnă cuvântul ‘struț’ pentru ardeleni, de fapt. Nu, nu are nicio legătură cu pasărea.

Un cuvânt banal, dar cu un sens inedit într-o anumită zonă a țării

Probabil nu există român care să nu fi auzit sau folosit, cel puțin o dată în viață, acest cuvânt. Este considerat un termen banal, întâlnit mai ales în cărțile de biologie și cele pentru copii și descrie un animal, o pasăre de mari dimensiuni ce nu poate zbura.

Dacă vom căuta cuvântul „struț” în Dicționarul Explicativ al Limbii Române, vom vedea că este definit ca o „pasăre mare alergătoare de stepă, cu picioare lungi și puternice, cu gât lung și golaș, cu aripi mici, inapte pentru zbor, cu pene frumoase, moi, negre sau brune-cenușii, folosite ca podoabă, care trăiește îndeosebi în regiunile tropicale ale Africii (Struthio camelus)”.

Ce înseamnă cuvântul ‘struț’ pentru ardeleni

Cuvântul este întâlnit și într-o expresie inedită „a avea stomac de struț” care înseamnă „a avea stomac mare, rezistent, ce digeră bine”.

Semnificația sa se schimbă complet într-o anumită zonă a țării.

Dar știi ce înseamnă cuvântul ‘struț’ pentru ardeleni, de fapt? În acea zonă, termenul nu are vreo legătură cu celebrul animal, ci reprezintă acele flori ce se pun în piept nuntașilor.

Te-ar putea interesa și: Cele două cuvinte din limba română care conțin toate literele cu diacritice. Le folosești mai rar, te gândeai la ele?

Alte regionalisme

Tot în DEX mai găsim și alte definiții, tot regionalisme. Mai poate însemna „buchet de flori” – cu diminutivul „struțișor”, dar și o „armă, mai mică decât pușca, având țeava, de cele mai multe ori, în muchii, carabină mică”.

Alte regionalisme inedite din zona Ardealului sunt: „batoză” (mașină agricolă), „acareturi” (constructii auxiliare ce țin de o gospodarie), „bitang” (bastard), „copaci” (potcovar), „tocană” (mămăligă), „picioici” (cartofi), „oiagă” (sticlă), „blid” (farfurie), „movosin” (violet).

Te-ar putea interesa și: Cuvântul din limba română care începe și se termină cu „î”. Sigur nu îţi trece prin cap