Ce faci atunci când asiști la prăbușirea unui meteorit? Dumitru Prunariu: „Martorii trebuie să observe” EXCLUSIV

Meteoritul care a alertat marți noapte, puțin după miezul nopții, o parte dintre locuitorii din sudul țării, nu pare să fi avut dimensiuni mari. Singurul cosmonaut român, generalul în rezervă Dumitru Prunariu, a discutat cu PLAYTECH ȘTIRI, despre probabilitatea ca un asemenea fenomen să se repete foarte des în România, dar și despre reacțiile pe care trebuie să le aibă cel ce observă așa ceva.

Nu există „un bulevard” al meteoriților

„Nu există un anume traseu, vreun bulevard al meteoriților. Meteoriții cad oriunde. Așa că România e o țară ca oricare alta din acest punct de vedere, fiindcă așa ceva se poate întâmpla oriunde în lume”, afirmă el cu precizie infirmând astfel teoriile potrivit cărora anumite zone ale globului pământesc atrag prăbușiri mai numeroase ale unor meteoriți.

El a reamintit despre cazul de acum un deceniu, de la Celeabinsk, produs în zona Urali a Rusiei, unde a căzut un meteorit de 17 metri ce a produs o undă de șoc atât de puternică încât a spart geamurile întregului oraș, rănind circa 1.000 de persoane.

„Probabilistic la noi nu s-a întâmplat încă ceva similar. Asta e tot ce se poate spune în prezent”, a adăugat același Dumitru Prunariu, ajuns la 71 de ani.

Ce fel de reacție să avem față de așa ceva!

El a vorbit pe larg și despre ce fel de reacție ar trebui să provoace un asemenea fenomen neașteptat:

„Nu există un fel de reacție anume. Martorii trebui să observe și să înțeleagă. Fiindcă mai apoi e important e să furnizăm informații corecte specialiștilor, dacă va fi cazul să fim întrebați. Institutul Astronomic al Academiei face cercetări acum privind acest fenomen. Meteoritul cu pricina a trecut peste jumătate de Românie, ca un bolid să spunem. A fost un meteorit mai mare, care s-a dezintegrat în atmosferă, lăsând în urma lui o lumină puternică. S-a auzit și un efect sonor, fiindcă a fost înregistrat de către unii martori. Se fac cercetări, ce orbită a avut, se introduce în statistici și cu asta, basta! Mai mult nu avem ce face!”.

Dumitru Prunariu adaugă și amănuntul conform căruia există studii la nivel internațional privind încercarea de a ne feri de astfel de meteoriți mai mari, care sunt periculoși.

„Au început diverse teste, cum e cel de anul trecut privind devierea orbitei unui asteroid printr-o misiune trimisă de către americani. Anul viitor urmează o altă misiune spațială, europeană de data asta, care va măsura mult mai precis deviația acelui asteroid care a fost lovit în mod intenționat de către o navă pentru a vedea cum reacționează. Toate astea ne vor folosi pentru alte misiuni reale, de folos împotriva unor asteroizi periculoși la adresa pământului”, precizează el.

Te-ar putea interesa și: Autoritățile, în alertă după ce un meteorit a luminat puternic cerul României: ”Am crezut ca este cutremur”

Misiuni spațiale de deviere a orbitei meoriților periculoși

Fostul nostru cosmonaut mai indică și faptul că asemenea misiuni de deviere a orbitei unor asteroizi sunt executate de către marile puteri, dar la conceperea și elaborarea planurilor și echipamentelor necesare unor astfel de misiuni participă orice țară.

„România a construit niște altimetre cu laser foarte precise care pot fi folosite în diverse misiuni. Și mai avem și alte contribuții. Integrarea unui astfel de proiect se face la nivelul unei țări puternice, dar părțile componente se desfășoară în cadrul unor proiecte internaționale și fiecare vine cu contribuția lui, unde se crede a fi mai competitiv”, afirmă el.

Omenirea are un număr limitat de radare

În ceea ce privește sistemele de avertizare totul e legat de numărul limitat de radare existent în prezent la nivel mondial.

„Meteoritul de genul căruia a ajuns la noi a fost prea mic ca să fie descoperit. Deocamdată, cu multe eforturi internaționale sunt descoperiți până în 90% dintre cei periculoși, mai ales dintre cei mari, și mult mai puțin dintre cei mici, cu care te trezești că intră în atmosferă, pur și simplu. Nu-i vezi! În timpul zilei chiar nu ai ce să determini, fiindcă din cauza luminii solare nu se vede nimic pe cer.

Nu avem radare care să scruteze tot cerul, pe toată suprafața globului. Din când în când, sunt anumite zone în care există niște radare, dar și acestea le descoperă la distanțe de cam o mie de kilometri. Nu le observă mai din timp! Iar o mie de kilometri înseamnă câteva secunde înainte de a intra în atmosferă. Viteza unui asemenea asteroid e de 20 sau 30 de kilometri pe secundă!”, conchide Dumitru Prunariu.

Te-ar putea interesa și: Care este diferența dintre meteor și meteorit, de fapt. Puțini oameni știu acest detaliu