Ce este bine să faci cu grâul încolțit de Sfântul Andrei. Adevărata semnificație a acestui obicei

Sărbătoarea Sfântului Andrei, prăznuită pe 30 noiembrie, este marcată de importante tradiții în cultura românească, îmbinând elemente creștine și străvechi ritualuri populare. Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri legate de această zi este punerea grâului la încolțit. Acest gest aparent simplu are o semnificație profundă, simbolizând speranța, fertilitatea și belșugul pentru anul care urmează.

De ce se pune grâul la încolțit de Sfântul Andrei

Conform tradiției, grâul se pune la încolțit în seara de 29 noiembrie, în ajunul sărbătorii Sfântului Andrei. Acest obicei are rădăcini precreștine și este asociat cu ritmurile naturii și cu pregătirea pentru un nou ciclu agrar. Grâul este considerat un simbol al renașterii și al continuității vieții, iar încolțirea lui reflectă speranța pentru un an roditor.

Grâul se pune pe un strat subțire de pământ sau vată, într-un vas mic, de obicei o farfurie sau un ghiveci, care să permită menținerea umezelii. Se udă ușor, iar vasul se pune într-un loc cald și luminos, pentru a stimula germinarea. În unele regiuni, se rostește o rugăciune sau o urare de belșug în timp ce grâul este așezat.

Până în seara de Crăciun, grâul încolțit este îngrijit cu atenție, iar în funcție de cât de abundent și viguros crește, se spune că așa va fi și norocul gospodarului în anul următor. Vasul cu grâu încolțit se pune pe masa de Crăciun, dar și pe cea de la Revelion, sombolizând norocul.

Dacă grâul crește des și verde, se consideră semn de belșug, sănătate și noroc. Se crede că anul care vine va fi plin de realizări și prosperitate. Dacă va crește rar sau se va ofili, poate indica dificultăți sau un an mai modest. În aceste cazuri, unii oameni adaugă rugăciuni suplimentare, sperând să schimbe simbolismul. Grâul încolțit este păstrat de obicei până la Anul Nou, când se aruncă pe câmpuri sau grădini, pentru a binecuvânta recoltele viitoare.

Alte superstiții legate de Sfântul Andrei

Sfântul Andrei este înconjurat de numeroase credințe populare, fiind considerat o noapte magică, plină de semne și ritualuri de protecție.

Protecția față de duhurile rele. Se spune că noaptea de Sfântul Andrei este momentul în care spiritele rele ies și bântuie pământul. Pentru protecție, oamenii ungeau ușile și ferestrele cu usturoi, despre care se crede că alungă răul.

Aflarea ursitului. Tinerele fete își puteau afla ursitul în această noapte. Printre cele mai cunoscute ritualuri se număra așezarea a 41 de boabe de grâu sub pernă; se credea că în vis va apărea chipul celui sortit. În alte zone, se pune o crenguță de busuioc sub pernă în noaptea de Sfântul Andrei.

Prognoza vremii și a recoltei. În unele regiuni, oamenii obișnuiau să anticipeze cum va fi iarna următoare, analizând vremea din noaptea de 30 noiembrie. Dacă era senin, iarna urma să fie blândă, iar dacă ploua sau ningea, se prevestea o iarnă grea.

Protecția animalelor. Gospodarii își ungeau vitele cu usturoi pentru a le proteja de boli și atacurile animalelor sălbatice, mai ales călăuziți de credința că Sfântul Andrei are grijă de turme.