Ce erau clădirile cunoscute drept circurile foamei pe vremea lui Nicolae Ceaușescu. Azi, au ajuns simbolul bogăției și prosperității

de: Ștefan R. Apostol
03 06. 2020

România anului 1985, plină perioadă comunistă, perioadă în care România vroia să-și plătească toate datoriile externe, iar Nicolae Ceaușescu strângea cureaua populației pentru a îndeplini acest obiectv. O imagine apocaliptică dacă ținem cont de cum trăiau românii în acel moment.

Ce erau clădirile cunoscute drept circurile foamei pe vremea lui Nicolae Ceaușescu

În plină criză, în 1985, în urma unei decizii a dictatorului Nicolae Ceaușescu, în România trebuia demarat unul din cele mai importante proiecte gândite de primul fiu al țării, și anume 11 complexe ce ar fi trebuit să deservească populația Capitalei, denumite „Complexuri Comerciale Agroindustriale”. Aici ar fi trebuit să se vândă mâncare pentru toată populaţia Bucureştiului. Începutul a fost promițător, cel puțin pe hârtie, dar în realitate a eşuat total, iar după 1989 “circurile foamei” fie au fost demolate, fie vândute pe nimic și transformate, unele în Mall-uri (vezi Mall Vitan, București Mall, City Mall, Mall Plaza România sau Liberty Center), fie în adevărate kitch-uri, de noii capitalişti.

Ce erau clădirile cunoscute drept circurile foamei pe vremea lui Nicolae Ceaușescu. Azi, au ajuns simbolul bogăției și prosperității

Astfel, la începutul anului 1985 demarau construcțiile celor 11 clădiri, prima dintre ele fiind construită în cartierul bucureștean Pantelimon, în zona Piața Delfinului. În afară de cartierul Pantelimon, Ceaușescu ordonase construcția celorlalte 10 în Rahova, Titan, Băneasa, Eroii Revoluției, Cotroceni, Vitan, Floreasca, Timpuri Noi, Lujerului şi în zona Unirii, din centrul Bucureştiului.

„A fost o idee utopică a lui Ceauşescu de a satisface nevoile alimentare ale populaţiei, într-o perioadă în care alimentele se găseau foarte greu, cu cozi lungi şi se aştepta foarte mult. Pentru a linişti muncitorii, mai ales, a gândit aceste clădiri mari, cu arhitectură distinctivă, unde să poată aproviziona ei în condiţiile economiei socialiste. Iar clădirile acestea aveau şi menirea de a proclama măreţia regimului comunist. Dar a fost un eşec total”, a declarat istoricul Constantin Bălăceanu Stolnici, în urmă cu trei ani.

Azi, circurile foamei au ajuns mall-uri sau lăsate în paragină

Toate cele 11 construcții, după revoluția din 1989, fie au ajuns pe mâinile unor investitori, atât români, cât și străini, fie au fost lăsate să se degradeze și să ajungă adevărate ruine ale trecutului comunist, cum de altfel s-a întâmplat și cu alte construcții gândite și comandate de Ceaușescu. Prima construcție de acest gen, cea din Piața Delfinului a ajuns o adevărată paragină, aici obiectul muncii inițial devenind un fel de iarmaroc pentru produse ieftine chinezești. Atele, precum construcția din cartierul Vitan au devenit, în timp centre comerciale de tip Mall.