Ce diferențe există între creierul tinerilor și al bătrânilor. Prăpastia dintre generații nu e doar un mit

Un studiu pune la încercare teoria populară despre modul în care creierul uman funcționează. Astfel, creierul adult ar putea să nu își regenereze, pe cale naturală, rezervele de neuroni.

Oamenii de știință au analizat 59 de mostre de hipocam – aceasta e regiunea creierului care are un rol crucial în memorie. Mostrele au fost prelevate de la subiecți nenăscuți, dar și de la adulți. Mai bine de jumătate din mostrele recoltate au fost donate după moarte, iar restul provin de la pacienți care au suferit operații de creier, în vederea tratării epilepsiei.

Așa cum era de așteptat, cercetătorii au descoperit neuroni proaspăt formați în mostrele preluate de la făt și nou-născuți, în special în gyrusul dentar, unde se știe că are loc neurogeneza la alte mamifere, cum ar fi rozătoarele. Cercetătorii bănuiau că asta se întâmplă și la oameni.

Însă, pe măsură ce mostrele erau mai în vârstă, numărul neuronilor tineri găsiți scădea, și în cele 29 de mostre adulte cercetătorii nu au putut găsi semne ale neurogenezei. Același tipar s-a repetat și pe mostrele preluate de la maimuțele Rhesus.

Autorii au concluzionat că formarea noilor neuroni din hipocam începe să se reducă, chiar din primii ani de viață și că neurogeneza din gyrusul dentar nu mai are loc, sau este extrem de rară la adulți.

Acesta nu este primul studiu care sugerează că neuronii nu se regenerează singuri. Unul dintre oamenii de știință implicați în acest studiu, Arturo Alvarez-Buylla a contribuit la cercetarea din 1980, care a stabilit că neurogeneza are loc la alte animale adulte, cum ar fi rozătoarele și păsările care cântă. Această cercetare i-a inspirat pe alți oameni de știință să cerceteze procesul de neurogeneză și la oameni.

Cu toate acestea, studiul nu demonstrează definitiv că neuronii nu se pot regenera, în altă parte a creierului.