Ce au făcut românii în ultimul an, din cauza sărăciei, de fapt. Cifrele sunt alarmante

Anul 2020 a însemnat un al al regresului, odată cu apariția Pandemiei. Aproape 18 milioane de români au încecat să trăiască sub auspicul resticțiilor. Mulți au ajuns șomeri, iar alții și-au dus traiul ajuns spre sărăcie. Aproximativ 6 milioane de români  trăiesc sub amenințarea constantă a sărăciei și a excluziunii sociale. Un procent de 10% din copiii României se culcă flămânzi în fiecare seară, iar un sfert din cetățenii țării folosesc încă toalete în aer liber. Și toate astea în anul de grație 2020, an al Pandemiei.

România anului 2020, în pragul sărăciei

Politicienii români sunt de acord că neîncrederea pe scară largă față de birocrați este justificată. Dar cu toate astea nu au făcut mai nimic în anul care tocmai a trecut. Nu au făcut nimic pentru a apăra în vreun fel populația României de criză și de sărăcie.

Conform unui studiu apărut în 2020, înainte de a se declanșa oroarea pandemică, spune că peste 20% din populația UE era expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială în 2019. Dacă acel procent îl multiplicăm acum, după un an de criză epidemiologică și economică, vedem de fapt amploarea sărăciei, atât în UE, cât și în România.

Anul care tocmai s-a încheiat are statistici negative. Și nu ne referim aici la cele ale infectărilor și deceselor de pe urma covid. Puterea de cumpărare și consum a românilor a scăzut dramatic, într-o economie și-așa fragilă și aproape de faliment. Dacă vorbim de consum, o statistică recentă spune că patru români din zece intervievați, au redus consumul de carne.

Criza COVID a schimbat optica românilor

Puși în fața unei situații fără precedent, izolați și cu restricții draconice, românii au fost obligați să se adapteze la tot. Au fost obligați să treacă în mediul online, fie că vorbim de adulți, fie de copii. Deși paradoxal, consumul și achizițiile online au crescut, a fost un fapt anticipat de marile companii aflate în online businnes-uri.

Paradoxul, deși unul scump, a forțat românul să cheltuiască pe diferitele produse oferite de companii. Achizițiile de larg consum, vorbind aici de alimente, cu toate astea au scăzut, iar raportul Nielsen exact acest lucru a scos în evidență.

”Un procent de 92% dintre consumatorii de carne consumă carne de două ori pe săptămâna, cel puțin. Cu toate acestea, nu sunt puțini nici cei care susțin că și-au redus consumul de carne în ultimul an (39%).

Dacă ne uităm în meniul consumat în ultimele 4 săptămâni, descoperim că tinerii de până în 24 de ani consumă în măsură mai mare decât celealte categorii de vârstă mezeluri vegetale sau înlocuitori de carne – și asta nu ca opțiune pentru a posti. Este posibil că acest lucru să ne semnalizeze un trend pe care producătorii de carne l-ar putea capitaliza pentru a nu pierde legătura, pe termen mediu și lung, cu acești potențiali consumatori”, declară Vasi Dragomir, Consumer & Shopper Insights Leader, NielsenIQ România.