CCR a publicat motivele din cauza cărora Diana Șoșoacă nu poate candida la alegerile prezidențiale

CCR a stabilit, în urmă cu câteva zile, că Diana Șoșoacă nu poate candida la alegerile prezidențiale din 2024. Acum, Curtea Constituțională a venit cu o serie de precizări și a făcut publice motivele pentru care i-a blocat europarlamentarei candidatura.

De ce nu poate candida Diana Șoșoacă la alegerile prezidențiale

După ce Biroul Electoral Central i-a validat Dianei Șoșoacă candidatura la alegerile prezidențiale, CCR a admis două contestații privind dreptul acesteia de a candida. 5 judecători de la CCR au votat împotriva candidaturii, iar 2 pentru, astfel că decizia a fost luată cu majoritate, iar politiciana nu mai are nicio cale de atac.

Potrivit motivării CCR, decizia a fost luată în urma scandalurilor repetate în care a fost implicată Diana Șoșoacă. Curtea a descris momentele care au contribuit decisiv la hotărârea de a-i refuza dreptul să-și depună candidatura.

”Se menționează că este de notorietate comportamentul doamnei Diana Iovanovici-Șoșoacă de ‘călcare în picioare’ a valorilor înscrise în Constituție. Astfel, în anul 2021, aceasta și soțul său au fost invitați de onoare la Ambasada Rusiei la o recepție organizată cu ocazia zilei naționale a Federației Ruse”, potrivit documentului.

”La finalul anului 2021, doamna Șoșoacă a fost implicată într -un scandal ce a implicat agresarea și lipsirea de libertate a unor jurnaliști Rai Uno. Astfel, în momentul în care jurnalista Lucia Gorracia revenit alături de polițiști, aceasta a început să filmeze cu telefonul mobil înaintând în cabinet. ‘Asta e răpire’, spunea în engleză jurnalista.  ‘Dați – o afară’, le-a cerut doamna Șoșoacă polițiștilor, care o trăgeau de brațe pe jurnalistă, după care au început îmbrâncelile în care a intervenit și soțul senatoarei, domnul Silviu Șoșoacă.”

Atitudinea împotriva NATO și UE

”În noiembrie 2021, Parchetul General a declinat Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) un dosar penal care o vizează pe doamna Șoșoacă, în care erau efectuate cercetări în legătură cu blocarea în luna septembrie a unui centru de vaccinare anti-COVID dintr-o comună din județul Iași. În legătură cu situația generată de virusul SARS-CoV-2, doamna Șoșoacă a incitat în mod public populația la revoltă într-o manieră nedemnă de un candidat la alegerile prezidențiale.

La finalul anului 2021, doamna Șoșoacă a proferat amenințări la siguranța națională a statului român, sugerând că poate furniza informații de natură să destabilizeze NATO și Uniunea Europeană. Mai mult, aceasta a contribuit la diseminarea propagandei ruse prin discreditarea NATO, fapt ce a pus România într-o poziție dificilă la nivel internațional, în rândul partenerilor occidentali. O reacție similară a avut și față de Uniunea Europeană”.

Ulterior declanșării războiului din Ucraina, o delegație formată din 4 parlamentari români, printre care și doamna Șoșoacă, a avut o întâlnire cu ambasadorul Federației Ruse, domnul Valery Kuzmin, pe tema Memoriului transmis cu privire la Neutralitatea României, Pacea de laBucurești. Totodată, aceasta a sărbătorit Ziua Unității Naționale a Rusiei la ambasada rusă de laBucurești, după cum reiese din fotografiile publicate de misiunea diplomatică pe Facebook”, se mai arată în motivare.

Incidentele de la Parlamentul European

”În primul său discurs din Parlamentul European, doamna Șoșoacă a abordat din nou teme antioccidentale și proruse, mergând într-atât de departe încât să proclame necesitatea neutralității României, în contextul în care demersurile de integrare euroatlantică sunt consacrate la nivel constituțional. De altfel, văditul dispreț față de reguli al doamnei Șoșoacă a fost arătat și prin exclamațiile sale din Parlamentul European (‘E permis să fac tot ce vreau’), ocazie cu care a fost din nou dată afară din sala plenului”.

”Date fiind atitudinile și comportamentele anterioare (și prezente) ale doamnei Șoșoacă, se poate observa cu ușurință că aceasta a încercat, prin utilizarea abuzivă a demnităților pe care le-a avut/le are, să exercite suveranitatea în nume propriu, fapt interzis, de plano, de Constituție. Toate aceste luări de poziție oficiale (nu speculative) pe care le-a avut sunt de natură să amenințe ordinea constituțională în România, prevederile art.1 alin.(1), (3)și (5) din Constituție fiind simple sugestii demne de ignorat, după bunul său plac.

În același sens, intențiile doamnei Șoșoacă în legătură cu scoaterea României din NATO și ieșirea din Uniunea Europeană (RoExit) sunt contrare literei și spiritului Legii fundamentale a statului român, care la art.148 și 149 a punctat importanța aderării României la Uniunea Europeană și la NATO”, se arată în HOTĂRÂREA nr.2 din 5 octombrie 2024 privind contestarea înregistrării candidaturii doamnei Diana Iovanovici-Șoșoacă la alegerile pentru Președintele României din anul 2024.