Câți bani câștigă un cerșetor român în străinătate. Suma este una importantă

După 1990, când s-au deschis granițele României spre Occident, printre cei care au plecat să-și facă un viitor în afară, din păcate, au fost și mulți cetățeni care au ales să cerșească, și dacă vă gândiți că nu fac bani, ar trebui să vă răzgândiți, fiind vorba de sume consistente, cel puțin pentru unii. Așa că, citiți mai departe și aflați câți bani câștigă un cerșetor român în străinătate.

Exodul românilor spre Occident, după 1990

Evenimentele tragice din Decembrie 1989 aveau să dea românilor, după 50 de ani de dictatură comunistă, libertatea, sub toate aspectele ei, inclusiv cel al liberei călătorii în străinătate. Imediat după venirea lui 1990, a început un adevărat exod al românilor, de diferite etnii, spre țările din vestul Europei, dacă ne aducem aminte doar de marea de sași care luau decizia de a se întoarce în Germania.

Dar, conform proverbului „Nu există pădure fără uscături!”, printre sutele și chiar miile de români plecați, au ajuns pe tărm străin și acea categorie de oameni despre care azi vorbim, spunându-le cerșetori.

Unii dintre românii plecați, care au ajuns în străinătate, au vrut și vor să câștige mai mult decât ar câștiga dacă ar munci în România, astfel luând decizia de a merge în Europa de Vest pentru a căuta oportunități de muncă, nu pentru a cerși, pe de-o parte.

Câți bani câștigă un cerșetor român în străinătate

Pe de alta, însă, există și astăzi extrem de mulți conaționali, de etnie rromă în special, care au decis să nu muncească, ci doar să cerșească pe străzile Parisului, Berlinului, Londrei, etc, și astfel ajungem la întrebarea „Câți bani câștigă un cerșetor român în străinătate?”.

În ultima perioadă, conform unor date recente, Belgia a devenit noua țintă a cerșetorilor români, mulți dintre ei fiind regăsiți pe străzile marilor orașe belgiene, fie cu un acordeon, cântând prin piețe, fie doar stând cu mâna întinsă și cerșind.

Dar, conform unora dintre ei, spun cei de la cancan.ro, un cerșetor câștigă bani frumoși în străinătate, sumele ridicându-se și la 200 de euro pe zi, conform sursei citate.

În 2009, Franța expulza peste 10.000 de persoane

Deși unii dintre ei au ales benevol acest mod de a face bani, mai trebuie menționat, și fără a generaliza, că unii sunt adesea exploatați de bande, iar capii acestor bande fac mulți bani din asta, și își construiesc vile uriașe în România cu bani din cerșetorie.

Deci tragem concluzia, în acest caz, că sunt mulți bani din cerșetorie, iar presa occidentală vorbea în ermeni duri, spre exemplu, despre mafia cerșetorilor români din Anglia.

În ultimii ani, ca urmare a unor forme de interdicție, multe state europene fie au reușit să stopeze flagelul, fie luau decizia de a-i expulza înapoi în România, așa cum a făcut statul francez în urmă cu 14 ani.

În 2010, Franța expulza 10.000 de romi în România și Bulgaria, potrivit guvernului francez, iar această măsură de reprimare venea în urma unei încăierări din 16 iulie 2009, în care Luigi Duquenet, un țigan de 22 de ani, a fost împușcat de poliție după ce a trecut cu mașina un baraj rutier și ar fi lovit un polițist.

Cerșetorilor le este greu să mai primească pomană în Elveția

În urmă cu 13 ani la Lausanne, locuitorii din acest oraș au votat o inițiativă populară care îndemna la interzicerea cerșetoriei profesionale în orașul din vestul Elveției.

„Cerșetoria există de mai mulți ani în Lausanne, dar în ultima vreme a avut loc o schimbare; unii cerșetori sunt mai agresivi și uneori insultători, iar acest lucru creează probleme pentru mulți oameni, în special pentru persoanele în vârstă care nu se simt în siguranță”, declarat pentru swissinfo.ch Mathieu Blanc, consilier local din partea Partidului Radical de centru-dreapta și președinte al comitetului de inițiativă.

La acel moment erau strânse peste 11.000 de semnături prin care se cerea încetarea cerșetoriei organizate, ulterior un vot local avea să fie dat în primăvara anului 2012.

Susținătorii inițiativei declarau atunci că grupurile organizate de cerșetori, majoritatea romi din Europa de Est, vizau zone strategice ale orașului de pe malul lacului Geneva, iar câștigurile zilnice nu ajungeau la cerșetori, ci în buzunarele unor terțe părți.

Potrivit autoriăților locale, la acel moment romii care cerșeau la Lausanne proveneau din două sau trei regiuni centrale ale României, și câștigau între 10 și 30 de franci elvețieni pe zi, conform relatărilor publicației Swissinfo de la acea vreme.