Câte clase avea, de fapt, Nicolae Ceaușescu. Secretul rușinos al dictatorului

Câte clase a avut Nicoale Ceaușescu?

Câte clase avea Nicolae Ceaușescu și ce secrete rușinoase au ieșit la iveală recent? Iată câteva lucruri despre dictatorul comunist care sunt mai puțin știute.

Câte clase avea Nicolae Ceaușescu?

Nicolae Ceaușescu va rămâne în istoria României drept unul dintre cei mai controversați lideri români. Acesta a absolvit doar clasele pimare și a început să lucreze de la 11 ani. Era al treilea membru al familiei într-o familie care avea la scurt timp să numere zece copii, ai lui Andruță și Alexandrina. Din cauza condițiilor grele, a plecat la doar 11 ani la București unde s-a angajat ca ucenic de cizmar. La doar 15 ani a fost arestat pentru prima dată pentru agitație comunistă în timpul unei greve, ulterior fiind arestat de alte încă trei ori. Dictatorul devine cunoscut drept „agitator comunist periculos” şi „distribuitor activ de materiale de propagandă comunistă şi anti-fascistă”.

Un lucru impresionant pentru acea vreme a fost că el a reprezentat cel mai tânăr conducător politic din Europa. Chiar și în acele condiții – fără studii, cu restricții extreme pentru poporul său și cu o perspectivă care nu avea binele comun drept țintă, a reușit să fie recunoscut pentru politica externă puternică, singurul lider comunist care a stabilit relații diplomatice cu RFG. De asemenea, singurul care nu a rupt legăturile cu Israelul după Războiul celor Șase Zile. Mai mult decât atât, credințele sale l-au făcut să dărâme nenumărate biserici, lucru care nu a fost privit cu ochi buni de cei care se mai puteau retrage din realitatea crudă în care se aflau doar în lăcașul Domnului.

Câte clase avea Nicolae Ceaușescu?
Câte clase avea Nicolae Ceaușescu?

Dărâmarea de biserici și mănăstiri

  • Biserica Sf. Nicolae-Sârbi, începutul secolului XVI, demolată în 1985.
  • Biserica Crângași (1564) și cimitirul adiacent, distruse în 1986.
  • Biserica Alba-Postavari (1568), cu picturi murale de Anton Serafim, demolată în martie 1984.
  • Biserica Sf. Nicolae-Jitnita (1590) din Calea Văcărești, demolată în iulie 1986.
  • Clădirea Mănăstirii Mihai Vodă, 1591, demolată în 1984.
  • Biserica Spirea Veche, secolul XVI, reînnoită în secolul XVIII, demolată în aprilie 1984.
  • Biserica Enei (1611), avariată de o macara în timpul lucrărilor de reconstrucție după cutremurul din 1977 și demolată în primăvara aceluiași an. Acest lăcaș de cult cu
  • un ansamblu important de pictură murală a fost prima victimă a demolărilor regimului ceaușist.
  • Biserica Sf. Vineri-Hereasca din secolul XVII, demolată în iunie 1987, doar la câțiva ani după renovare. Biserica era împodobită cu picturi de Dumitru Belizarie.
  • Biserica Sf. Spiridon-Vechi din secolul XVII, demolată în iulie 1987. În timpul demolării a fost furată icoana dăruită bisericii de către Patriarhul Silvestru al Antiohiei la 1748.
  • Mănăstirea Cotroceni din 1679, cu biserica din 1598, demolată în 1985.
  • Biserica Olteni, ctitorită în 1696, demolată în iunie 1987. În 1821, în timpul luptelor dintre eteriști și otomani, biserica servise arnăuților drept loc de rezistență și fusese avariată de bombardamente. Între 1863 și 1865 biserica fusese restaurată în stil neogotic. Picturile murale executate de Gheorghe Tattarescu au fost parțial distruse, parțial furate în timpul demolării.
  • Aripile de nord și de est ale Mănăstirii Antim (1713-1715), demolate în 1984.
  • Mănăstirea Văcărești (1716-1722), cea mai însemnată mănăstire din București, demolată între 1984 și 1987. Dintr-o suprafață de cca 2.500 m² de frescă datând din timpul edificării au putut fi salvați de către prof. Dan Mohanu și studenții săi de la Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu doar cca 140 m². Pictura murală care împodobea paraclisul locului de închinare a voievodului a fost aproape complet distrusă, cu excepția unor fragmente cu icoane sau scene biblice care au fost probabil furate de muncitorii șantierului de demolare.
  • Biserica Bradu Staicu, 1726, restaurată în 1875 de arhitectul Al. Freiwald, demolată în octombrie 1987. Odată cu biserica a dispărut pilonul mesei altarului, considerat a fi mai vechi decât biserica.
  • Biserica Mănăstirii Pantelimon, 1750, demolată în 1986.
  • Biserica Izvor, 1785, demolată în 1984.
  • Biserica Sf. Troita-Izvor, 1804, descrisă de Barbu Ștefănescu Delavrancea în nuvela Hagi-Tudose, demolată în octombrie 1987. Odată cu demolarea au dispărut numeroase obiecte de cult.
  • Biserica Gherghiceanu, 1939, demolată în 1984.
  • Biserica Crângași 2, 1943, demolată în 1982.
  • Biserica Mărgeanului, 1946, demolată în 1981.
  • Biserica Doamna Oltea, 1947, demolată în 1986.
DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI