Care este ultimul cuvânt din Biblie și ce semnificație are. Iisus îl folosea adesea

Biblia este Cartea Sfântă a creștinilor, relatând istoria Pământului de la creație până la răspândirea creștinismului. Aceasta include Vechiul și Noul Testament, fiecare cu propriile sale învățături și povești. Deși a fost tradusă și reinterpretată de-a lungul secolelor, un lucru rămâne constant: ultimul cuvânt din Biblie, „Amin”.

Ce înseamnă Amin, de fapt

„Amin” este un termen ebraic care înseamnă „așa să fie” sau „cu adevărat”. În tradiția creștină, Mântuitorul folosea adesea acest cuvânt la începutul învățăturilor sale: „Amin, amin vă zic vouă!” Astfel, expresia este adesea tradusă ca „Adevăr vă zic vouă!”, subliniind autenticitatea și importanța celor rostite.

Nu doar creștinii folosesc acest cuvânt; el este întâlnit și în rugăciunile evreilor și musulmanilor, având o semnificație universală de întărire a credinței și confirmare a rugăciunilor. În tradiția creștină, „amin” este considerat un angajament de credință, un acord spiritual între om și divinitate, motiv pentru care trebuie rostit cu evlavie și convingere.

Pe lângă utilizarea sa religioasă, cuvântul „amin” a pătruns și în limbajul de zi cu zi, fiind folosit pentru a marca încheierea unei discuții sau pentru a confirma un acord: „Amin” poate însemna simplu „gata” sau „de acord”.

Curiozități despre Biblie

Biblia, cea mai citită carte din lume, este rezultatul eforturilor unor autori diverși, de la regi și preoți la pescari și păstori. Cel mai scurt verset din Biblie este „Iisus plângea” (Ioan 11:35). De asemenea, Biblia a fost tradusă pentru prima dată în limba română în 1688, datorită eforturilor lui Radu și Șerban Greceanu, sprijiniți de Constantin Brâncoveanu și Șerban Cantacuzino.

Statisticile arată că Biblia este cea mai furată carte din lume, iar majoritatea exemplarelor sunt produse în China. Cea mai mare Biblie din lume cântărește 496 de kilograme și are o înălțime de 1,10 metri, reprezentând simbolic greutatea și importanța mesajului său.

Prin rostirea cuvântului „amin”, fiecare credincios își reafirmă legătura cu divinul, indiferent de context sau loc.

Cine a scris Biblia

Biblia nu a fost scrisă de o singură persoană, ci este o colecție de scrieri realizate de mai mulți autori de-a lungul a mii de ani. Autorii Bibliei provin din diverse medii sociale, fiind regi, profeți, preoți, poeți, apostoli, pescari și alți oameni simpli. În total, Biblia include 66 de cărți (39 în Vechiul Testament și 27 în Noul Testament), fiecare cu propriul său autor sau autori.

Principalii autori și cărți ale Bibliei:
Moise – Este considerat autorul primelor cinci cărți ale Vechiului Testament, cunoscute și sub numele de Pentateuh sau Tora (Geneza, Exodul, Leviticul, Numeri și Deuteronomul). Acestea sunt scrise între aproximativ 1440 și 1400 î.Hr.

Regi și profeți – Cărțile istorice și profetice ale Vechiului Testament au fost scrise de diverse persoane, inclusiv profeți precum Isaia, Ieremia, Ezechiel și Daniel, și scribi sau croniciști ai regilor David și Solomon, care au contribuit la scrierea Psalmilor și Proverbelor.

David și Solomon – Regele David este cunoscut pentru scrierea unei mari părți din Psalmi, iar fiul său Solomon a scris Proverbele, Ecleziastul și Cântarea Cântărilor.

Apostolii și discipolii lui Iisus – Noul Testament a fost scris de apostoli și alți discipoli ai lui Iisus, printre care Matei, Marcu, Luca și Ioan (evangheliile), Pavel (epistolele), Petru, Iacov și Iuda. Acești autori au scris între anii 50 și 100 d.Hr.

Apostolul Pavel – Este autorul celor mai multe scrieri din Noul Testament, cu 13 epistole atribuite lui (cum ar fi Romani, Corinteni, Galateni, Efeseni), în care oferă sfaturi și învățături bisericilor creștine.

Ioan – Apostolul Ioan este autorul Evangheliei după Ioan, a celor trei epistole (1, 2, și 3 Ioan) și a Apocalipsei.Conform credinței creștine, autorii Bibliei au scris sub inspirația Duhului Sfânt, ceea ce înseamnă că, deși ei și-au folosit propriile stiluri și perspective, mesajul a fost considerat divin inspirat și autentic.