Care este strategia pentru a reveni la o viață normală, până la descoperirea unui vaccin. Un cercetător german are soluția

În ciuda avertismentelor, actuala pandemie CoVID-19 a luat lumea prin surprindere. În doar patru luni, a cucerit globul, a făcut peste 200.000 de victime, iar acțiunile guvernamentale fără precedent afectează aproximativ jumătate din populația lumii. Rezolvarea economică rezultată trebuia să elimine la nivel mondial 9 trilioane de dolari doar în 2020 și în 2021, dimensiunea PIB-ului anual al celor mai mici 150 de economii ale lumii. Crizele rezultate ar putea cauza șomaj în masă și o pandemie de foame la sfârșitul acestui an.

Care este strategia pentru a reveni la o viață normală, până la descoperirea unui vaccin

În urmă cu două decenii a fost dat publicității un material scris de Jörg Eppinger, cercetător german în biotehnologie. Raportul cercetătorului prezenta strategiile legate de gestionarea bolii vacii nebune în urmă cu două decenii. Acel raport, conform acestuia, și strategiile enunțate în el, se pot aplica și în cazul COVID-19. În acest context a publicat o cercetare în care propune o strategie globală de gestionare a pandemiei de coronavirus, arătând că instrumentul optim, până la apariția unei campanii globale de vaccinare, este o strategie de trasare, testare și zolare.

Un cercetător german are soluția

Conform cercetătorului Jörg Eppinger, acesta a identificat un set de politici care reduc la minimum pierderea de vieți și costurile economice.

1) pandemia CoVID-19 va dura cel puțin încă doi ani.
– Acesta este timpul minim necesar pentru o campanie de vaccinare pentru a ajunge în siguranță la un număr suficient de persoane.
2) O abordare de urmărire, testare și izolare (TTI)
– Cea mai bună strategie pentru a minimiza atât povara economică, cât și fatalitatea. Acesta necesită o combinație de măsuri rentabile și internaționale coordonarea pentru cel mai bun efect.
3) Pentru a preveni astfel de focare pandemice în viitor, mai multe domenii de cercetare neglijate necesită un impuls de finanțare.
– Doar 1% din factura crizei actuale ar putea sprijini cercetarea a 45.000 de oameni de știință timp de 20 de ani.