Care este pluralul cuvântului ‘blană’. Ai folosit forma greșită până acum

Tu știi care este forma corectă de plural a termenului „blană”? Mulți români au folosit-o greșit până acum. Puțini sunt cei care cunosc ce variantă a fost admisă în acest sens de către reprezentanții Academiei Române. Iată ce stabilește DEX-ul!

Cum a evoluat limba română de-a lungul anilor

Până în anul 1860, limba română s-a scris cu alfabetul chirilic și, mai ales în ultima perioadă dinainte de adoptarea oficială a alfabetului latin, cu un alfabet de traziție. În RSS Moldovenească s-a folosit până în anul 1898 alfabetul chirilic modern sau rusesc adaptat, au arătat cercetătorii.

Limba română modernă se scrie cu alfabetul latin. Alfabetul actual al limbii române are 31 de litere. Prin litere, mari sau mici, urmate sau nu de punct sau de spațiu, înțelegem semnul grafic din alfabetul unei limbi, corespunzând în general unui fonem. Literele pot fi împărțite în vocale și consoane.

Actualele reguli de scriere și de rostire literară a cuvintelor românești privesc aspecte în legătură cu care, în scriere sau în rostire, pot exista ezitări sau greșeli. Este și cazul unui termen despre care Playtech Știri îți va vorbi în materialul de astăzi.

Există diverse motive pentru care multe persoane scriu greșit anumite cuvinte, printre care: necunoașterea originii cuvântului, necunoașterea sensului acestuia, necunoașterea structurii cuvântului sau influența unor rostiri dialectale, învechite sau populare.

Forma corectă de plural a termenului „blană”

Înțelegerea regulilor după care se scriu cuvintele în limba română este absolut necesară pentru folosirea unui limbaj adecvat. Unul dintre termenii folosiți în mod eronat de mulți dintre români este „blană”. Când spunem eronat, ne referim la faptul că mulți nu utilizează forma corectă de plural.

Termenul „blană” poate să aibă mai multe forme de plural, în funcție de sensul cuvântului.

„blăni = blăni, s. f. Scîndură groasă (de obicei scurtă și cioplită cu securea). Un avocat spătos îngrămădise în blana ușii un moșneag știrb. CAMILAR, N. II 306. Cuiele bătute adine in blana de lemn țineau încă puternic. ANGHEL, PR. 132. Un sfredel mare se aude rozînd țesăturile uscate ale blănii bătrîne de stejar [a ușii]. CARAGIALE, O, I 291.

blănuri, s. f. I. 1. Părul sau lâna care acoperă pielea unor animale. 2. Piele de animal cu păr cu tot, prelucrată. 3. Haină îmblănită; haină confecționată din blană (I 1). II. (Pop.) Scândură groasă. [Pl. și: (I 2) blănuri] – Din bg. blana.”, arată noua ediție, revăzută și adăugită, a Dicționarului explicativ al limbii române (DEX), publicat sub egida Academiei Române.