Când se vopsesc, de fapt, ouăle pentru Paște. Greșeala pe care o fac românii, an de an

Dacă până acum gospodinele au fost preocupate de curățenie, iată că începând de joi, gospodinele trebuie să lase mătura jos și să se pregătească pentru masa de Paște.

Când se vopsesc, de fapt, ouăle pentru Paște. Greșeala pe care o fac românii, an de an

Potrivit tradiției, în Joia Mare, numită și Joia Patimilor, este ziua în care gospodinele trebuie să vopsească ouăle în roșu sau alte culori, după bunul plac. Cu toate acestea, culoarea roșie este cea mai des folosită deoarece reprezintă sângele lui Iisus Hristos, răstignit pe cruce, pentru ca omenirea să se mântuiască. Tradiția mai spune că ouăle înroșite în Joia Mare nu se strică tot anul.

De asemnea, folclorul conservă mai multe legende creștine care amintesc de ce se înroșesc ouăle de Paști și cum au devenit ele simbolul Învierii Domnului. Una dintre ele spune că Maica Domnului, ce venise să-și plângă fiul răstignit, a așeszat coșul cu ouă lângă cruce, iar acestea s-au înroșit de la sângele care curgea din rănile lui Iisus. Iar Domnul, când a văzut că ouăle s-au înroșit, a spus celor prezenți. „De acum înainte să faceţi şi voi ouă roşii şi împestriţate întru aducere aminte de răstignirea mea, după cum am făcut şi eu astăzi”.

În tradiția noastră populară, oul roșu de Paști simbolizează sângele Domnului și ar avea puteri miraculoase, de vindecare, de a ține răul departe, aducător de sănătate, frumusețe, vigoare și spor. De asemenea, ouăle colorate în alte culori, precum galben, verde, albastru, aduc bucuria primăverii. Ouăle coloroate în negru amintesc de cei care au murit. Ouăle închistrite sunt simbolul lui Iisus Hristos, care a ieșit din mormânt și a înviat precum puiul din găoace.

În tradiția populară, ziua în care se înroșesc ouăle este joia din Săptămâna Patimilor, denumită și Joia Mare. Oamenii care că ouăle roșii duse la biserică și sfințite, atunci când sunt îngropate într-o gospodărie, ea este ferită de grindină și de piatră.

Tradiții de Paște

O altă tradiție strămoșească spune că în dimineața din duminica Paștelui, oamenii să-și spele fața cu apă nouă sau cu apă neîncepută în care se pune un roșu, având credința că așa vor fi tot anul frumoși și sănătoși. După ce ouăle se mănâncă, cojile roșii trebuie să fie păstrate pentru a fi puse în brazde, pentru ca pământul să dea rod bun.

Potrivit tradiției, ouăle de Paște erau adunate din cuibar în miercurea din a patra săptămână a Postului Mare, denumită ”miercurea Păresimilior”. De asemenea, există obiceiul ca de lăsatul secului și până în această zi, gospodinele să nu strângă ouăle, crezându-se că ouăle alese nu se stricau până la Paște. În această zi se alegeau ouăle pentru mâncarea de Paștu și ouăle urmau a fi înroșite.
Tot tradiția populară spune că ouăle roșii sunt considerate păzitorii casei, motiv pentru care nu trebuie să lipsească. Ele simbolizează și viața eternă. fertilitatea, renașterea și norocul. În Antichitate, ouăle erau vopsite în diverse culorui și oferite cu ocazia venirii primăverii, simbolizând astfel revenirea naturii la viață.