Când se poate pierde ajutorul de șomaj. Situațiile în care se sistează acest venit

de: Ștefan R. Apostol
14 12. 2022

Legislația din România permite oricărui cetățean român un ajutor de șomaj, în anumite condiții. Condițiile de primire a ajutorului de șomaj nu sunt atât de drastice. Dar legislația prevede și când se poate pierde ajutorul de șomaj. Legea explică clar care sunt situațiile în care se sistează acest venit.

Ajutorul de șomaj și condițiile în care poate fi primit

În România, conform legislației, și anume Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, orice român poate beneficia de ajutor de șomaj. În 2021 legiuitorii au adus noi amendamente la legea menționată anterior. Astfel au fost reglementate și mai concret cine și cum va beneficia de ajutorul de șomaj.

Conform legii, beneficiarii ajutorului de șomaj sunt acele persoane care sunt considerate șomere prin lege. O altă condiție este să fie înregistrați la agențiile de forță de muncă teritoriale. Pentru a putea primi indemnizația trebuie să îndeplinească anumite condiții. Acestea se referă strict la „lipsa unui loc de muncă  sau a unor venituri si existenta unui stagiu de cotizare”, conform legii amintite, după cum urmează:

  • Este în căutarea unui loc de muncă de la vârsta de minimum 16 ani şi până la îndeplinirea condiţiilor de pensionare;
  • Starea de sănătate şi capacităţile fizice şi psihice îi permit să lucreze;
  • Nu are loc de muncă, nu realizează venituri sau acestea provin din activităţi autorizate potrivit legii (mai mici decât salariul de bază minim brut pe ţară);
  • Este disponibil să înceapă lucrul în perioada imediat următoare dacă s-ar găsi un loc de muncă.

Dar, așa cum există condiții pentru a beneficia de acest ajutor de la stat, tot așa legea prevede și când se poate pierde ajutorul de șomaj. Mai exact, situațiile în care se sistează acest venit.

Vezi și: Ajutor de la Stat pentru investițiile de cel puțin un milion de euro. Anunțul Ministerului Finanțelor

Ce spune legea despre când se poate pierde ajutorul de șomaj

Conform legii, la care s-au adus noi modificări în 2013, există cel puțin 13 situații în care se sistează acest venit de la stat, mai exact se poate pierde ajutorul de șomaj, iar aceste situații sunt, după cum urmează:

  • la data încadrării în muncă, conform legii, pe perioadă nedeterminată sau pe perioadă determinată mai mare de 12 luni;
  • la dată când realizează, din activităţi autorizate potrivit legii, venituri lunare mai mari decât valoarea indicatorului social de referinţă, în vigoare;
  • la 90 de zile de la data emiterii autorizaţiei de funcţionare pentru a desfăşura activităţi independente sau a certificatului de înmatriculare, conform legii, dacă realizează venituri lunare mai mari decât valoarea indicatorului social de referinţă, în vigoare;
  • la data refuzului nejustificat de a se încadra într-un loc de muncă conform pregătirii sau nivelului studiilor;
  • la data refuzului nejustificat de a participa la servicii pentru stimularea ocupării şi de formare profesională sau la data întreruperii acestora din motive imputabile persoanei;
  • dacă perioada de pensionare pentru invaliditate depăşeşte 12 luni;
  • la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare pentru limita de vârstă, de la data solicitării pensiei anticipate sau la dată când pensia de invaliditate devine nerevizuibilă;
  • la data plecării din ţară a beneficiarului pentru o perioadă mai mare de 3 luni;
  • la data începerii executării unei pedepse privative de libertate pentru o perioadă mai mare de 12 luni;
  • în cazul decesului beneficiarului;
  • la expirarea termenelor în care beneficiarul poate depune cerere de repunere în plata în cazul în care ajutorul i-a fost suspendat;
  • la expirarea perioadei legale în care se acordă ajutor de şomaj;
  • la data admiterii într-o formă de învăţământ, în cazul persoanelor asimilate şomerilor;

 

Noile amendamente din  2013 adaugă alte situații

  • la data de la care îşi începe desfăşurarea activităţii în funcţii elective sau la data la care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului;
  • la data angajării, conform legii, pe bază de contract, în situaţia soldaţilor şi gradaţilor voluntari;
  • la data promovării concursului naţional de rezidenţiat pe locuri sau pe posturi, în condiţiile legii;
  • de la data la care desfăşoară o activitate pentru o perioadă mai mare de 12 luni, în baza unui raport juridic în considerarea căruia se realizează venituri din drepturi de autor şi drepturi conexe.

Conform celor de  la Avocatnet, aceste ultime situații au fost adăugate odată cu modificările aduse în 2013 la Legea nr. 76/2002.