Când se pierde dreptul la moștenire. Care sunt prevederile Codului Civil
Moștenirea se referă la bunurile pe care o persoană le lasă moștenire celor dragi după ce aceasta trece la cele veșnice. O moștenire poate conține numerar, investiții cum ar fi acțiuni și alte active precum bijuterii, automobile, artă, antichități și imobiliare. În acest articol vei afla ce este moștenirea și care sunt persoanele care au dreptul la aceasta. De asemenea, veți găsi informații și în ceea ce privește tipurile de moștenire, precum ce se întâmplă dacă o persoană renunță la aceasta. Iată așadar când se pierde dreptul la moștenire.
Tipuri de moștenire. Cum se împarte averea dacă nu există un testament
Una dintre cel mai des întâlnite proceduri legale este reprezentată de moștenire sau succesiune. Prin intermediul acesteia, bunurile unei persoane care a decedat pot fi transferate către o altă persoană. Acest lucru se face prin intermediul prevederilor legale ale Codului Civil.
Atât bunurile materiale, cât și posibilele datoriile unei persoane decedate, care rămân după moartea acesteia, fac parte din transmiterea patrimoniului. Este important de știut când se pierde dreptul la moștenire.
Legea este cea care ne spune că moștenirea este de două feluri. Primul tip se referă la moștenirea de tip testamentar. În cadrul acesteia trebuie să fie respectați termenii impuși de titularul testamentului. În acest caz, bunurile persoanei decedate, se împart după moartea acesteia și după bunul plac al acesteia. Poate să fie un singur moștenitor, sau mai mulți.
În cazul în care nu există un testament, lăsat de persoana care a trecut în neființă, mai există și tipul de moștenire legal. În acest caz, acordarea și împărțirea moștenirii, între succesorii pe care îi recunoaște legea se vor face respectând prevederile legale.
Cine nu are dreptul la moștenire
Există și anumite categorii de persoane care sunt excluse, din oficiu, conform prevederilor legale, de la moștenire. Este vorba despre persoanele care sunt condamnate pentru omor sau tentativă de omor, asupra persoanei decedate.
De asemenea, au parte de același tratament și persoanele care au făcut declarații calomnioase la adresa persoanei care a decedat. Un alt caz în care se pierde dreptul la moștenire din oficiu este reprezentat de cazul în care o persoană nu denunță organelor competente ,dacă constată moartea defunctului.
Când se pierde dreptul la moștenire
Persoanele nu sunt obligate să accepte succesiunea, așadar există și cazuri în care moștenitorul refuză să accepte succesiunea. Așadar, dacă în termen de șase luni de la deschiderea succesiunii, o persoană alege să renunțe la moștenire, va pierde automat dreptul la aceasta, în conformitate cu prevederile art.700 din Codul Civil.
Instanța judecătorească poate prelungi acest termen, cu cel mult șase luni, dar nu mai mult. Doar în cazul în care moștenitorul a fost împiedicat să își folosească acest drept sau din alte motive întemeiate se poate prelungi termenul și peste cele 6 luni. Nu este nevoie ca moștenitorul să renunțe la succesiune, ci este suficient ca din momentul în care a luat la cunoștință de deschiderea acesteia, să nu adopte nici o poziție timp de un an.
Dreptul la succesiune
Dreptul la succesiune mai poate fi pierdut și în cazul în care alte persoane solicită în fața instanței să micșoreze termenul în care moștenitorii trebuie să își exprime poziția în ceea ce privește renunțarea la moștenire. Astfel, o persoană poate să piardă dreptul la succesiune dacă în timpul noului termen care a fost stabilit de către instanță, nu este acceptată moștenire.
Dreptul la moștenire – când se poate pierde acesta
Dacă moștenitorul a ignorat sau a ascuns părți ale succesiunii, nu mai poate renunța la moștenire, fără să aibă drept asupra lucrurilor ascunse sau date la o parte. În cazul în care decedează moștenitorul, fără să fi apucat să accepte moștenirea, potrivit legii, vor avea dreptul la aceasta, doar la partea care le revine, moștenitorii acestuia.