Când ar putea avea loc noile alegerile prezidențiale. Cele două scenarii luate în calcul, turul 2 posibil în ziua de Paște
România se pregătește de un nou ciclu electoral, iar alegerile prezidențiale din 2024 sunt deja subiect de dezbatere intensă în spațiul public. În urma negocierilor politice recente, partidele mari au ajuns la un acord pentru formarea unei coaliții pro-europene, dar discuțiile despre viitorul președinte al țării sunt departe de a fi clarificate. Mai mult, există posibilitatea ca turul al doilea să se desfășoare chiar de Paște.
O coaliție inedită: PSD, PNL, USR, UDMR și minoritățile
După ore întregi de negocieri, liderii PSD, PNL, USR, UDMR și ai grupurilor de minorități au convenit asupra unei coaliții care promite să aducă stabilitate politică și o guvernare pro-europeană.
Cu toate acestea, partidele au agende diferite privind alegerile prezidențiale. PSD își dorește un tandem președinte-premier, în care social-democrații să numească șeful Guvernului, iar PNL să vină cu un candidat comun pentru Cotroceni. De cealaltă parte, liberalii consideră că o alianță a partidelor de dreapta ar fi mai eficientă.
UDMR, deși nu emite pretenții pentru funcțiile de președinte sau premier, susține ideea unui candidat unic, cu o imagine proaspătă, capabil să atragă electoratul dezamăgit de figurile politice consacrate.
Când ar putea avea loc alegerile prezidențiale?
Instalarea noului Guvern și stabilirea calendarului electoral vor influența direct datele alegerilor prezidențiale. Se conturează două scenarii principale:
Turul 1 pe 23 martie și turul 2 pe 6 aprilie 2024
Aceasta ar fi varianta mai devreme, care permite desfășurarea alegerilor fără a intersecta sărbătorile pascale.
Turul 2 pe 20 aprilie, în ziua de Paște
Deși neobișnuit, acest scenariu este luat în calcul din cauza eventualelor întârzieri legislative și administrative.
Curtea Constituțională a clarificat că actualul președinte își va exercita mandatul până la depunerea jurământului de către succesorul său, indiferent de data alegerilor.
Provocări și mize pentru coaliția pro-europeană
Coaliția formată are o majoritate confortabilă în Parlament, cu 304 senatori și deputați, dar colaborarea între partidele implicate nu este lipsită de tensiuni. PSD ar dori să controleze funcțiile de premier și președinte al Camerei Deputaților, oferindu-le liberalilor conducerea Senatului. Totuși, USR și UDMR pot influența decisiv strategia coaliției, iar negocierile asupra viitorului candidat comun pentru Cotroceni vor fi esențiale.
Cristian Pîrvulescu, politolog, sugerează că o figură politică nouă, precum Elena Lasconi, care a obținut rezultate electorale remarcabile, ar putea fi o soluție viabilă pentru un candidat comun. „Scorul și modul în care a făcut campanie o pot promova ca o alternativă reală în turul al doilea”, a declarat acesta.
Reacții din opoziție
Partidul AUR, condus de George Simion, rămâne în opoziție și critică dur deciziile coaliției. „Vor să rămână agățați de putere cu orice preț. Noi vom rămâne alături de români și ne vom întoarce la vot mai devreme sau mai târziu,” a declarat liderul AUR.
Indiferent de scenariul adoptat, alegerile prezidențiale din 2024 vor testa capacitatea coaliției de a coopera și de a găsi un candidat care să unească un electorat din ce în ce mai polarizat. Pe de altă parte, organizarea turului al doilea în ziua de Paște ar putea ridica probleme logistice și de participare, dar și provocări pentru mobilizarea votanților.