Când a apărut CNP-ul în România și ce controversă planează în jurul lui, de fapt

De la naștere și până la moarte, pe o serie de documente oficiale emise pe numele lor, românii au înscris un număr alcătuit din 13 cifre, cunoscut drept Cod Numeric Personal sau CNP Scopul acestuia este de a individualiza în mod unic o persoană, constituind totodată un instrument de verficare a datelor. Când a apărut CNP-ul în România și ce controversă plana în jurul lui, afli în rândurile de mai jos.

Când a apărut CNP-ul în România

Cu toții avem unul, unii sunt mai reticenți când le este solicitat, alții îl trec pe orice pliant. Te-ai întrebat vreodată însă câți știu ce înseamnă Codul Numeric Personal sau când a apărut, de fapt, acesta?

Potrivit articolului 5 din Legea 105 din 25 Septembrie 1996, cu privire la „Organizarea evidenței populației“, CNP-ul reprezintă „un numar semnificativ ce individualizează o persoană fizica şi constituie singurul identificator pentru toate sistemele informatice care prelucreaza date nominale privind persoana fizica“.

Începând de la naștere, fiecărei persoane fizice îi este atribuit un cod numeric personal, care este înscris în actele și certificatele de stare civilă și se preia în celelalte acte cu caracter oficial, emise pe numele persoanei în cauză, la fel și în Registrul permanent de evidență a populației. De gestionarea și verificarea atribuirii CNP-urilor se ocupă Ministerul Afacerilor Interne (MAI), prin formațiunile de evidență a populației.

Referitor la cele 13 cifre care alcătuiesc un cod numeric personal, menționăm că primele 7 reprezintă datele persoanei respective, iar următoarele 6 sunt cifre unice. Această înșiruire logică de cifre formează un element fără de care nu putem să obținem niciuna dintre facilitățile zilelor în care trăim, fie că ne referim la exercitarea dreptului de vot, contracte de împrumut, plecări în alte țări și chiar electricitate sau cablu.

Orice persoană născută și/sau rezidentă în România poate fi identificată prin codul numeric personal sau CNP-ul, cum este prescurtat codul de 13 cifre după modelul SAALLZZJJNNNC, unde fiecare literă reprezintă:

S – sexul şi secolul în care s-a născut persoana care posedă acel CNP. Numerele impare le sunt atribuite persoanelor de sex masculin, în timp ce numerele pare le sunt atribuite celor de sex feminin.

AA – anul nașterii, un număr format din 2 cifre (reprezintă ultimele 2 cifre din anul naşterii).

LL – luna nașterii, un număr format din 2 cifre (reprezintă luna nașterii persoanei). Pentru zilele de la 1 la 9 se adaugă 0 înaintea datei.

ZZ – ziua nașterii, un număr format din 2 cifre. Pentru zilele de la 1 la 9 se adaugă 0 înaintea datei.

JJ – codul județului, un număr format din 2 cifre, reprezentat de codul judeţului sau sectorului (în cazul municipiului Bucureşti) în care s-a născut persoana sau în care avea domiciliul sau reşedinţa în momentul acordării codului numeric personal. În Vrancea, spre exemplu, acest număr este 39.

NNN – numărul de ordine, un număr format din 3 cifre, din intervalul 001 – 999. Aceste numere se împart pe județe, birourilor de Evidenţă a Populaţiei, astfel că un anumit număr din interval va fi alocat unei singure persoane într-o anumită zi.

C – cifra de control, aflată în relaţie cu toate celelalte 12 cifre ale CNP-ului.

Citește și: BOR reacționează după schimbările de pe buletinul electronic. Ce spune biserica despre noțiunea „gen“

Ce controversă planează în jurul lui

Codul Numeric Personal (CNP) reprezintă cea mai importantă informație dintre toate datele personale în ceea ce ne privește, fapt pentru care este și cea mai controversată.

De ce spunem asta? Ei bine, pentru că, pe de o parte, suntem sfătuiți să nu-l spunem nimănui, iar pe de altă parte, ne este solicitat în orice instituție publică și privată cu care intrăm în contact.

Actul normativ care a deschis pentru prima dată pagina acestui simbol a fost decretul nr. 59 al Consiliului de Stat semnat de preşedintele Republicii Socialiste România, la 2 martie 1978. La vremea la care a fost introdus acest sistem modern, multor persoane li s-a părut inutil.

Mentalitatea oamenilor era următoarea: atâta vreme cât ai un nume și un prenume, dar și o dată de naștere, de ce ar mai fi necesar să fie trecut pe formularul de stare civilă încă un pasaj, așa numit de sigurață? Unde mai pui că, la o primă vedere, cifrele păreau lipsite de sens.