Calitatea aerului din Capitală s-a înrăutățit considerabil. Principala sursă de poluare
În ultimele zile, locuitorii din București au observat o degradare accentuată a calității aerului, mai ales în anumite zone ale orașului. Sâmbătă, 26 octombrie, senzorii de monitorizare au semnalat niveluri alarmante de poluare, indicând o creștere semnificativă a concentrației particulelor PM 10. Această situație se corelează cu începutul sezonului rece și pornirea instalațiilor de încălzire din locuințe, spun experții în mediu.
Creștere alarmantă a poluării în doar o săptămână
Un exemplu îngrijorător îl reprezintă datele înregistrate în apropierea Institutului Cantacuzino. La prânz, senzorul de acolo a arătat o concentrație de 86 de micrograme de PM 10 pe metru cub, comparativ cu doar 26 de micrograme pe metru cub măsurate în urmă cu o săptămână, pe 16 octombrie. Aceasta înseamnă că nivelul de poluare a crescut de peste trei ori într-un interval foarte scurt.
Oana Neniciu, reprezentanta AERLIVE, a explicat că această creștere nu este o surpriză și că poluarea crescută din oraș este un fenomen care se repetă anual la sfârșitul lunii octombrie.
„Sursa principală de poluare e încălzirea, termoficarea. De 5 ani de când măsurăm calitatea aerului, vedem că se întâmplă lucrul ăsta cam la final de octombrie, când începe și termoficarea în București, când încep instalațiile de încălzire să funcționeze,” a declarat Neniciu.
La acestea se adaugă și sursele deja cunoscute de poluare din București: traficul rutier intens, șantierele de construcții și salubrizarea deficitară.
Traficul rutier, un factor agravant al poluării
Traficul intens din Capitală joacă, de asemenea, un rol important în creșterea poluării. În sezonul rece, numărul mașinilor pe străzi crește, pe măsură ce tot mai mulți oameni aleg să își folosească autoturismele personale în loc să opteze pentru biciclete sau trotinete electrice. Această schimbare de comportament contribuie semnificativ la emisiile de noxe și particule în suspensie, agravate de condițiile atmosferice specifice sezonului rece.
În plus, lipsa măsurilor eficiente pentru reducerea traficului auto și lipsa unor alternative de transport atractive și accesibile pentru locuitori reprezintă factori care mențin nivelurile ridicate de poluare.
„Este esențial să ne gândim la soluții pe termen lung pentru a reduce dependența de mașini și a stimula transportul în comun sau cel alternativ. În lipsa unor politici eficiente, situația se va înrăutăți,” au subliniat experții.
Seceta și lipsa precipitațiilor contribuie la agravarea poluării
Un alt factor agravant identificat de specialiști este seceta prelungită. Lipsa precipitațiilor din ultimele săptămâni a favorizat acumularea particulelor poluante în aer, deoarece nu a existat suficientă umiditate pentru a le dispersa sau pentru a le curăța de pe străzi și alte suprafețe. Această problemă devine tot mai evidentă pe măsură ce poluarea urbană crește odată cu scăderea temperaturilor și creșterea emisiilor provenite din încălzire.
„Seceta a fost un factor care a înrăutățit calitatea aerului în ultima perioadă. Particulele rămân în suspensie și nu sunt eliminate eficient din atmosferă,” au precizat cei de la AERLIVE.
PM 10 și PM 2.5 – indicatori de sănătate a aerului
Poluarea urbană este măsurată în principal prin doi indicatori de particule în suspensie: PM 10 și PM 2.5. PM 10 se referă la particule cu diametrul mai mic de 10 micrometri, care pot pătrunde în căile respiratorii și pot provoca probleme respiratorii și cardiovasculare. PM 2.5 reprezintă particulele și mai mici, de până la 2,5 micrometri, care pot ajunge în alveolele pulmonare și pot afecta grav sănătatea umană. Valorile ridicate ale acestor particule sunt o preocupare majoră pentru specialiști și cetățeni, întrucât expunerea prelungită la aerul poluat crește riscul de boli respiratorii și cardiovasculare, precum și alte probleme de sănătate.
Necesarul unor măsuri urgente și pe termen lung
În contextul acestor valori alarmante, autoritățile trebuie să ia măsuri urgente pentru a gestiona sursele de poluare. Unii experți propun măsuri pe termen scurt, cum ar fi limitarea accesului vehiculelor în anumite zone ale orașului, îmbunătățirea sistemului de salubrizare și promovarea utilizării mijloacelor de transport public sau ecologic.
Pe termen lung, planurile trebuie să includă modernizarea infrastructurii pentru transportul public și promovarea energiei regenerabile pentru încălzirea locuințelor. De asemenea, educarea cetățenilor cu privire la impactul comportamentelor lor asupra calității aerului este crucială pentru a asigura un oraș mai curat și mai sănătos.
Problema poluării în București nu este nouă, dar datele recente arată că situația nu pare să se îmbunătățească. Este nevoie de implicarea activă a tuturor părților, de la autorități și organizații de mediu până la cetățenii obișnuiți, pentru a face față acestei provocări majore.