Calendar ortodox în Săptămâna Mare. Ce sunt deniile și cum se oficiază

Iată ce sunt deniile și cum se oficiază acestea în Săptămâna Mare! Începe o perioadă foarte importantă pentru toți creștin-ortodocșii, care, în mod normal, ar fi început să umple bisericile în Săptămâna Mare. Anul acesta, pandemia de coronavirus ne ține în case, dar cu toții trebuie să știm ce sunt deniile.

Ce sunt deniile și cum se oficiază

Deniile sunt slujbe unicat în cultul divin ortodox, iar denumirea lor vine de la slavonescul vdenie și înseamnă priveghere sau slujbă nocturnă. Mai precis, Denia este Utrenia de a doua zi și se săvârșește seara, în ajun, în următoarele zile din Postul Mare: miercuri și vineri din săptămâna a cincea, precum și în toate zilele de rând din Săptămâna Patimilor.

După tipicul bisericesc, denia nu începe seara, ci la ceasul al șaptelea din noapte, adică la miezul nopții (acest lucru este menționat în Triod la Utrenia din Sfânta și Marea zi Joi și la Utrenia Prohodului Domnului). O mărturie pentru acest moment al zilei este troparul „Iată Mirele vine la miezul nopții”, supranumit și troparul Miezonopticii. Apoi, la sfârșitul deniei găsim rugăciunea „Învrednicește-ne Doamne în ziua aceasta”, tocmai pentru că se apropie răsăritul soarelui. Astăzi, deniile încep seara, ca pogorământ pentru neputința privegherii, și aceasta ca excepție, nu ca regulă.

Această slujbă se săvârșește singură, fiind deosebită de Priveghere, care se săvârșește tot seara, dar este formată din combinarea a trei slujbe (Vecernia, Litia, Utrenia). Deniile de miercuri și vineri din săptămâna a cincea a Postului Mare se caracterizează prin faptul că în prima se citește în întregime Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul în locul Canoanelor, iar în a doua, că slujba are în plus Acatistul Bunei Vestiri. Acesta este citit alternativ cu catismele de rând si cu primele șase ode din canoanele zilei. Deniile din Săptămâna Patimilor se oficiază după rânduiala Utreniei zilelor de rând din Postul Mare, cu deosebirea că au Evanghelie (de aceea preotul îmbracă, pe lângă epitrahil, și felonul).

Semnificația Deniilor din Săptămâna Patimilor

Luni, în Săptămâna Mare, Biserica ne aduce aminte de Patriarhul Iosif care a fost vândut de frații săi în Egipt. El este o preînchipuire a lui Hristos, vândut de Iuda.

Marti se face pomenirea celor zece fecioare

Miercuri, se face pomenirea femeii păcătoase care a spălat cu lacrimi și a uns cu mir picioarele Mântuitorului, înainte de Patima Sa, ca simbol al pocăinței și îndreptării omului păcătos.

Joia Patimilor este închinată amintirii a patru evenimente deosebite din viata Mantuitorului: spalarea picioarelor ucenicilor, ca pilda de smerenie, Cina cea de Taina la care Mantuitorul a instituit Taina Sfintei Euharistii, rugaciunea arhiereasca si inceputul patimilor prin vinderea Domnului.

În Vinerea Mare se face pomenirea sfintelor, înfricoțătoarelor și mântuitoarelor Patimi ale Mântuitorului și mărturisirea tâlharului celui recunoscător care a dobândit raiul.

În Sfanta și Marea Sâmbătă prăznuim îngroparea lui Hristos cu trupul și pogorarea la iad cu sufletul, pentru a ridica din stricăciune pe cei din veac adormiți.

Sâmbătă seara, începe slujba Invierii. Ajunsi in ziua Sfintei Invieri, Biserica ne cere:

„In Ziua Invierii sa ne luminam cu praznuirea si unii pe altii sa ne imbratisam, si sa le zicem frati si celor ce ne urasc pe noi si asa sa strigam: Hristos a inviat din morti cu moartea pe moarte calcand si celor din morminte viata daruindu-le”.