Calendar Ortodox 27 decembrie. Ce nu trebuie să faci de Sfântul Ștefan, sub nicio formă

Astăzi este 27 decembrie, o zi importantă în Calendarul Ortodox. Credincioșii de rit ortodox îl sărbătoresc astăzi pe Sfântul Ștefan, primul martir creștin. Astăzi cei care îi poartă numele își sărbătoresc ziua onomastică, alături de cei dragi. Tot astăzi, din vechime, s-au păstrat și tradiții și obiceiuri care sunt respectate așa cum au fost ele orânduite de-a lungul anilor.

Sfântul Ștefan, primul martir creștin

În Calendarul Ortodox, pe data de 27 decembrie, este Sărbătoare cu Cruce roșie. Ziua îi este atribuită primului martir creștin, Sfântul Ștefan. Conform canoanelor creștine istorice, Sfântul Ștefan a fost sacrificat pe altarul creștinismului  în 36 d.Hr., la Ierusalim.

Izovarele creștine îl descriu ca pe un diacon creștin în Ierusalim și primul martir creștin, a cărui scuză în fața Sanhedrinului indică un fir distinct de credință în creștinismul timpuriu. Apărarea credinței sale în fața curții rabinice a înfuriat audiența evreiască și a fost scos din oraș și ucis cu pietre.

Ultimele sale cuvinte au fost „Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta”. Era o rugăciune de iertare pentru atacatorii săi, și face ecou celor ale lui Isus pe cruce. Sfântul Ștefan este hramul diaconilor și al pietrilor. Ziua sărbătorii sale este respectată atât cu tradițiile religioase, cât și cu cele seculare din mai multe țări.

Ziua de 27 decembrie, în credința creștin ortodoxă, este Ziua Sfântului Ștefan. În alte țări mai este cunoscută și sub numele de Ziua Boxului, Ziua Wren sau Ziua Constituției. În Marea Britanie, de exemplu, Sfântul Ștefan este sărbătorit pe 26 decembrie.

Tradiții și obiceiuri de Sfântul Ștefan

În România, ca în cazul multor sărbători religioase importante, ziua de 27 decembrie, este cunoscută și ca A treia zi de Crăciun. Este considerată o zi la fel de importantă ca și ziua de 25 decembrie.

Și în această zi, de Sfântul Ștefan, s-au păstrat atât tradiții, cât și obiceiuri străvechi, încă din vremea Creștinismului timpuriu. Astfel că, țăranii încă mai păstrează aceste datini străbune, cu sfințenie, și astăzi, chiar dacă ne aflăm într-o eră a tehnologiei și a modernității.

Astfel că, în această zi gospodinele nu au voie să coasă, spăla rufele, să facă curățenie prin casă și ogradă, și nici să țeasă. În tradiția populară se mai spune că astăzi, femeile care ies la poartă nu au voie să bârfească, sau să blesteme.

Se spune că dacă fac asta aduc ghinionul asupra gospodăriei și în noul an nimic nu va merge cum trebuie. O altă tradiție spune că de Sfântul Ștefan este bine să lăsăm de-o parte sfada, sau cearta.

Din strămoși se spune că dacă ne certăm astăzi nu ne va merge bine anul următor. Bătrânii, dacă știau că au drumuri lungi de făcut, nu plecau la drum în ziua de Sfântul Ștefan, spunând că nu aduce a bine. Astfel își amânau plecările, până după anul nou.

Tradițiile și obiceiurile creștinilor români sunt păstrate, în mare măsură, și astăzi, mai ales la sate, unde țăranii au moștenit datinile din moși strămoși.