Bogăţia din adâncuri a României la care toţi râvneau. Locul uimitor de doar 1 kilometru pătrat

Bogăţia din adâncuri a României la care toţi râvneau. Locul uimitor de doar 1 kilometru pătrat
„Zona este arhicunoscută ca fiind un laborator mineralogic unic în lume”

Munții Metaliferi din vestul României sunt cunoscuți la nivel mondial ca fiind cea mai bogată regiune auriferă din România. Munții sunt gazdele a numeroase zăcăminte și epitermale. În acești munți, exploatarea aurului datează încă din epoca romană și chiar preromană. Cadrilaterul de Aur, așa cum a fost numit, constituie un exemplu remarcabil de zonă cu un patrimoniu geologic și minier semnificativ. În aceste zone există satul Săcărâmb din judeţul Hunedoara, un laborator mineralogic unic în lume. Aici se regăsește bogăţia din adâncuri a României la care toţi râvneau. Toată această bogăție se află pe doar 1 kilometru pătrat.

Satul Săcărâmb și bogăţia din adâncuri a României la care toţi râvneau

Exploatarea aurului în zona Munților Metaliferi datează încă din epoca romană și chiar preromană. Există date istorice și arheologice care susțin existența unei activități miniere cu mult înainte de cucerirea Daciei de către armatele romane în anul 106 d.Hr, spun cercetătorii.

La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, exploatarea aurului și a altor metale prețioase din această regiune s-a intensificat foarte mult. Se pare că denumirea de Cadrilaterul Aurifer a început să fie folosită la începutul secolului al XX-lea.

Denumirea sublinia bogăția zăcămintelor de minereu din acești munți. La acea vreme, regiunea era unul dintre principalele centre de minerit și extracție a aurului din Europa. Satul Săcărâmb, din judeţul Hunedoara, este situat în sud, în zona acelorași Munți Metaliferi.

Cercetările făcute de specialiști în Munții Metaliferi i-au făcut cunoscuți la nivel mondial ca fiind cea mai bogată regiune metalogenică din România. Munții sunt gazde pentru numeroase zăcăminte epitermale și depozite porphyry.

„Aceste depozite sunt legate de magmatismul neogen. Principalele evenimente metalogenetice au avut loc în Miocenul mijlociu până la Miocenul târziu.

Zăcămintele de minereu sunt distribuite în patru câmpuri metalogenetice: Brad-Săcărâmb, Zlatna-Stănija, Roșia Montană-Bucium și Baia de Arieș.”, arată un studiu din 2021.

Conform localnicilor în satul Săcărâmb se află bogăţia din adâncuri a României la care toţi râvneau, care se întinde pe doar un 1 kilometru.

Vezi și: Cel mai frumos sat din România. Toţi cred că e Viscri, dar nu e deloc aşa. Foto

„Un laborator mineralogic unic în lume”

Cercetările făcute de specialiși, mai ales în zona satului Săcărâmb, au scos la iveală un adevărat rai mineral. De aici și denumirea de laborator mineralogic unic în lume.

Pe lângă bogăţia din adâncuri a României la care toţi râvneau, cei de aici spun că satul a fost în trecut un loc plin de evenimente culturale. Un exemplu ar fi celebra Filarmonică din Viena. Membrii filarmonicii veneau aici și susțineau concerte în aer liber pentru turiști, și nu numai.

„Zona este arhicunoscută ca fiind un laborator mineralogic unic în lume. Sunt peste 100 de elemente din tabelul lui Mendeleev care se găsesc pe o suprafață de un 1 kilometru pătrat.”, spune Alexandru Tokar, conform Antena 3.

Un alt fapt inedit este că, pe timpul verii, și mai ales când cerul este senin, „cu un binoclu performant se poate vedea Dunărea şi Budapesta”, spune un localnic.

Așa cum am mai tot spus, România a avut și încă are zone deosebite. Sunt locuri unice în lume, atât prin frumusețea lor, cât și prin bogățiile ascunse în subteran. Important este să știm cum să le folosim în interesul comunitățiilor, dar și al României, în general.