Bătălie între Philip Morris și British American Tobacco. Ce se întâmplă între cei doi giganți din industria tutunului

Philip Morris (PMI) și British American Tobacco (BAT), doi dintre cei mai mari jucători ai industriei mondiale a tutunului, sunt de ceva timp într-un conflict comercial generat de poziționarea pe piață a noilor produse din tutun încălzit, domeniu considerat că ar putea asigura viitorul industriei, în condițiile restricțiilor tot mai stricte impuse la nivel global produselor clasice de fumat.

Motivul confruntării celor doi coloși este generat de avansul tehnologic și comercial pe care PMI l-a dobândit pe piața dispozitivelor pentru încălzirea tutunului, fapt ce i-a adus succesul într-un segment relativ mai puțin reglementat și încă limitat din punct de vedere al cotei deținute din piața produselor din tutun.

Startul ratat al BAT a determinat această companie să inițieze, la nivel global, o serie de acțiuni extrem de agresive pentru a contracara avantajul obținut de concurentul PMI, inclusiv prin solicitarea, pe lângă diverși decidenți politici și administrativi, a unor reglementări ale produselor de tutun încălzit similare cu cele aplicabile țigaretelor. Aceste demersuri s-au materializat printr-un lobby agresiv pe lângă reglementatori, măsuri combinate cu campanii media prin care erau demonizate acțiunile și produsele concurenței.

Efecte ale acestei ofensive se văd deja în țări ca Republica Moldova, Croația sau Slovenia, unde în momentul de față se află pe masa decidenților propuneri concrete de schimbare a nivelului de taxare al noilor produse.

Cum România nu putea lipsi din acest „joc global de șah” și la nivel național au putut fi identificate o serie de acțiuni ofensive, dar și reacții defensive ale celor doi actori.

Încă din cursul anului trecut (2019), BAT a activat și pe plan local un nou front al bătăliei globale pe care o duce cu PMI. Primul asalt a fost reprezentat de propunerea oficială făcută MFP pentru creșterea accizei la produsele din tutun încăzit începând cu anul 2020, în mod accelerat până în anul 2024, motivâdu-și demersul prin grija pe care o arată bugetului național al României, care s-ar fi îmbogățit, conform argumentației, cu cca. un miliard de lei în următorii 5 ani.