Avocatul Poporului ”ia la rost” Guvernul: neconstituționalitatea legilor justiției, sub lupă

După publicarea în Monitorul Oficial a ordonanței de urgență pentru modificarea legilor justiției, Avocatul Poporului încearcă să atace constituționalitatea OUG-ului  la Curtea Constituțională, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului și la Înalta Curte de Casație și Justiție.

În ultimele zile, am detaliat în numerose rânduri modul suspect în care au fost modificate legile justiției din România prin intermediul unei Ordonanțe de Urgență. Tudorel Toader s-a arătat imun la criticile provenite din opoziție, dar neconstituționalitate mai multor alineate din OUG ar putea reduce la zero efortul malițios al Ministrului Justiției.

La scurt timp după publicarea în Monitorul Oficial a ordonanței aprobate de Guvern, mai multe entități au atacat constituționalitatea modificărilor la Avocatul Poporului. Pe lista contestatarilor s-au numărat membrii USR și PNL împreună cu oficiali de la Parchetul General. Urmează investigațiile lui Victor Ciorbea.

„Avocatul Poporului solicită informaţii suplimentare Guvernului României şi ministrului Justiţiei în legătură cu aspectele sesizate de petenţi în memoriile privind neconstituţionalitatea OUG nr. 92/2018. Partidul Uniunea Salvaţi România, Partidul Naţional Liberal, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi numeroşi cetăţeni au solicitat Avocatului Poporului sesizarea directă a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei”, se arată într-un comunicat al Avocatului Poporului remis joi AGERPRES.

În mod previzibil, procesul de atac al noilor legi ale justiției din țara noastră va fi unul surprinzător de lent, mai ales că depinde de informații suplimentare oferite de Guvern, în frunte cu Tudorel Toader.

Pentru a-și justifica solicitările în fața Guvenului, Avocatul Poporului a menționat că autorii sesizărilor au invocat mai multe argumente pentru protestul lor. Lista criticilor vizează atât dovezi de neconstituționalitate extrinsecă, cât și intrinsecă.

Criticile de neconstituţionalitate extrinsecă sunt:

* actul normativ criticat contravine art. 115 alin. (6), raportat la art. 131 şi art. 132 din Legea fundamentală, din perspectiva afectării regimului unei instituţii fundamentale a statului;
* ordonanţa de urgenţă încalcă art. 115 alin. (4) din Constituţie, întrucât elementele din preambul nu sunt de natură a justifica urgenţa, în contextul în care modificările propuse puteau fi inserate în timpul procedurii legislative parlamentare;
* încălcarea art. 61 alin. (1) din Constituţie, motivat de faptul că Guvernul nu poate adopta o ordonanţă de urgenţă pentru a contracara o măsură legislativă tocmai adoptată de Parlament.

Criticile de neconstituţionalitate intrinsecă invocate sunt:

* sintagma „procurorii care îşi desfăşoară activitatea” este neclară, prin aceea că poate fi înţeleasă ca referindu-se atât la toţi procurorii, inclusiv cei numiţi în funcţii, dar şi numai la procurorii aflaţi în situaţie de delegare ori de detaşare;
* încălcarea art. 15 alin. (2) din Constituţie, în măsura în care s-ar aplica procurorilor numiţi în funcţie, ar determina înlăturarea unor procurori din funcţiile legal deţinute, prin impunerea unor condiţii noi, inexistente la data la care a fost făcută numirea;
* încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituţie, apreciindu-se că se instituie un tratament discriminator între judecători şi procurori, care aparţin aceleiaşi categorii profesionale şi anume magistraţii;
* invocarea art. 21 din Constituţie, din perspectiva încălcării statutului procurorilor, aceasta fiind de natură să afecteze negativ funcţionarea normală a parchetelor, în principal prin creşterea duratei de soluţionare a cauzelor penale;
* încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat, reglementat de art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală;
* nerespectarea art. 147 alin. (4) din Constituţie privind obligativitatea deciziilor Curţii Constituţionale.

Avocatul Poporului spune că argumentele de neconstituţionalitate dezvoltate în sesizările primite sunt examinate de angajaţii Biroului contencios constituţional prin raportare la jurisprudenţa Curţii Constituţionale, a Curţii Europene a Drepturilor Omului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.