Avertisment crunt pentru milioane de cetățeni. România, acoperită de praful saharian. Unde se află acum

Valul de praf saharian nu ne ocolește nici de această dată, astfel că românii trebuie să aibă în vedere ce efecte produce acesta, pe lângă urmele vizibile, lăsate pe mașini. Profesorul universitar Silviu Gurlui a anunțat pe pagina sa de Facebook, prin intermediul unei postări, avantajele și dezavantajele pe care acest praf le are. În plus, acesta a avertizat cu privire la momentul în care România va fi acoperită de acest praf.

Praful saharian a ajuns în România

Pentru a nu fi luați prin surprindere și de această dată, profesorul de fizică Silviu Gurlui ne-a adus în vedere că praful saharian, adus de curenții de aer din atmosferă, a intrat și în țara noastră, prima zonă atinsă fiind vestul țării. Potrivit acestuia, până în această după-amiază, România va fi acoperită în totalitate de acest praf.

Potrivit profesorului, praful saharian are ca și efect îmblânzirea fenomenelor meteo, însă dezavantajele par să cântărească mai mult cu privire la impactul negativ asupra naturii.

“Până mâine după amiază avem praf saharian. Valul a intrat de astăzi prin vestul țării. Timișoara pare cea mai acoperită. Moldova și Dobrogea, de această dată, sunt mai puțin măturate de val.

Praful saharian are părți bune, dar mai ales părți neplăcute.Praful ridicat în aer perturbă dinamica norilor și a precipitațiilor. Uneori, în condiții date, temperează fenomenele meteo, adică devin mai blânde. Exemplul tipic este al uraganelor din nordul Oceanului Atlantic, reduse sau inhibate atunci când acolo ajung asemenea nori de praf.
Praful conține particule micrometrice.

În aer pot perturba transportul aerian. Redepuse la sol, pot perturba serios eficiența energetică a panourilor solare. Stratul opac va diminua intensitatea radiației ce ajunge pe panouri.

Praful are și un efect vital pentru viața plantelor din sol, din mări și oceane. Conținutul mare de fier și fosfor asigură hrana acestor plante. Cele din apă, fitoplanctonul, reprezintă rezervorul principal de oxigen pentru noi toți, pentru toate viețuitoarele.

Este așadar un bun fertilizant al solului și util/hrană pentru fauna acvatică dar contribuie în aer la poluare, produce o reducere a radiației solare care ajunge la sol, modifică caracteristicile aerosolilor (modificări fizico-chimice, adică pot induce modificări în varii procese meteorologice), încălzește gheața (topindu-se mai repede sub radiația solară) și, mai important, în drumul lor lung prin aer, poate culege agenți patogeni (ciuperci, bacterii, etc- provenite de la resturi de animale, vegetație, etc ) sau particule nocive ce sunt culese din zonele din Sahara unde cu ani în urmă au fost făcute teste complexe”, a scris, pe Facebook, Silviu Gurlui.