Autoritățile române avertizează turiștii care merg pe litoral în această perioadă. La ce pericole se expun

Autorităţile din România avertizează cu privire la posibilele pericole ce pot apărea pe litoralul românesc, ca urmare a distrugerii barajului Kahovka. Potrivit acestora, aruncarea în aer a barajului de pe Nipru a generat un volum de apă care a măturat multe deșeuri și uleiuri, fiind aduse către Marea Neagră. Care este rezultatul analizelor efectuate până acum pe țărmul românesc.

Distrugerea Barajului Kahovka, o problemă majoră pentru vecinii Ucrainei

Potrivit cercetătorilor de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marina „Grigore Antipa” (I.N.C.D.M. Constanţa), există riscul ca, în zece zile de la distrugerea barajului Kahovka, valul de sedimente să ajungă în Marea Neagră, motiv de îngrijorare pentru autorități.

Pentru a ține sub control situația, autoritățile din Sănătate vor lua constant probe de apă din Marea Neagră pentru a preveni orice risc care ar putea apărea pentru turiști.
Din păcate, nu este exclus ca valul plin de sedimente, uleiuri si alte substanțe necunoscute, posibil toxice, să intre pe țărmul românesc al Mării Negre în cel mult șapte-zece zile, punctul de intrare fiind Sulina. Ulterior, acest val ar putea pătrunde pe linia țărmului Năvodari, Constanța, Eforie, stațiunile din Sudul litoralului Mangalia, Vama Veche, apoi către Bulgaria.

În acest moment, riscurile clare nu pot fi prevăzute, iar singula cale de a afla și a evita un astfel de pericol este efectuarea cu frecvență a analizelor. Potrivit specialiștilor, această posibilă infectare a apei depinde foarte mult de direcția vântului și a curenților.

Din fericire, până la această oră nu există niciun semnal de alarmă privind un pericol pentru turiști, fiind verificați constant parametrii de poluare din Marea Neagră și Dunăre. Momentan, singurele interdicții impuse până acum sunt pe pe plaja din Odesa, în Ucraina, acolo unde există încă resturi de mobilă, aluviuni și leșuri de animale aduse de la peste 100 de kilometri distanță, această zonă reprezentând o adevărată sursă de virusuri și bacterii.

Ce se întâmplă pe litoralul din România?

De partea cealaltă a Mării Negre, pe țărmul românesc, apa este în parametric normali, acest lucru fiind confirmat de testările frecvente. Deși rezultatele analizelor sunt în limite normale, românii se tem pentru sănătatea lor, mulți dintre aceștia renunțând la vacanțele de pe litora de frica holerei. Aceste frici există în ciuda anunțului făcut de Organizația Mondială a Sănătăți, care a precizat că, riscul de holeră este probabil extrem de redus.

„Este o panică, după părerea mea, nejustificată. Chiar dacă apa se diluează, uite acum, vin și ploile și mai multă apă pe Dunăre, cu acest baraj și cu valul de inundație s-a diluat și mai mult, e adevărat că există posibilitatea ca virusul să supraviețuiască în mediul acvatic, însă șansele ca să ajungă într-o doză infectantă, pe litoralul României, sunt aproape nule după părerea mea”, a declarat Adrian Bîlbă, doctor în ştiinţe şi director al ONG EcoDobrogea, la Antena 3 CNN.

Specialiştii INSP au dat asigurări cu privire la monitorizarea atentă a site-urile şi a recomandărilor oficiale, astfel că, se va reacționa imediat, în cazul unei posibile contaminări neaşteptate a unor factori de mediu.