Atenție: chipsurile nu sunt făcute din cartofi. Adevărul despre acest aliment nociv

Studiu: chipsurile nu sunt făcute din cartofi

Cei mai mulți oameni nu țin cont de faptul că au mâncat pe săturate și continuă să ronțăie tot felul de alimente, de tip alune, chipsuri, sticksuri, bomboane. Sunt pofticioși, de acord, dar de ce poftesc numai la alimente nesănătoase? Specialiștii au studiat această problemă și au venit cu răspunsuri. Replica, însă, a venit de mult, și tot de atunci producătorii produselor tip junk food s-au reinventat concepând rețete care mai de care pentru a-i mulțumi pe consumatori. Și-au atins țelul, cel puțin în ceea ce privește gustul. Cât despre calitate, toate au devenit din ce în ce mai nocive. De pildă, iubiții cartofi cu gust de sare, cașcaval, paprika sau smântână și mărar nu sunt ceea ce par, fabricanții excluzând din rețetă chiar ingredientul de bază: cartoful.

Chipsuri din cartofi fără urmă de cartofi. „Astăzi, în alimentație aproape nimic nu e ceea ce pare”

Studiul privind calitatea chipsurilor face parte din Campania Națională de Informare și Educare ”Să învățăm să înțelegem eticheta!”. Experții Asociației Pro Consumatori (APC) își propun prin aceasta să-i învețe pe părinți să înțeleagă eticheta produselor, achiziționând ulterior în cunoștință de cauză pentru copiii lor. Totodată, APC își dorește promovarea unui stil de viață sănătos și să atragă atenția părinților cu privire la existența unor produse de pe piață care au un conținut ridicat de grăsimi, carbohidrați, sare și aditivi alimentari.

Astfel, APC a cumpărat 27 de chipsuri. Denumirea sortimentelor analizate atrag atenția consumatorului asupra acestui tip de fast food, existând adnotări precum: cu aromă de coaste la grătar, cu gust de carne de vită și muștar, cu gust de oțet, de ceapă și brânză, de boia de ardei, cu gust picant, cu aromă de bacon etc.

„Mâncăm chipsuri pentru că le asociem cartofilor prăjiti. Iar la cartofi suntem campioni. Cu ceafă, cu maioneză, muștar, mici și altele, prăjim cartofi într-o veselie și mai apoi îi și mâncăm. Dacă nu facem excese de cartofi prăjiti, adică nu consumăm zilnic și în cantități industriale, nu se întâmplă nimic, problema apare când abuzăm. Și abuzăm, saorma cu de toate nu se poate fără cartofi prăjiți, iar ceafa „goală” este o blasfemie.

Ne-am obișnuit cu gustul și ne dezvățăm greu, mai ales că acum stăm toata ziua pe scaun și ronțăim ceva. Astăzi, în alimentație aproape nimic nu e ceea ce pare: cafeaua este de fapt aromă cu cafea, chipsurile sunt bazaconii colorate și totul e aromă cu ceva. Dacă v-aș spune că mai bine ronțăiți un măr sau niște covrigei cu tărâțe, veti spune că sunt depășit și neadaptat.

Poate sunt, dar nu vreau răul nimănui”, a declarat doctorul Florin Ioan Bălănică, Specialist în medicina personalizată, nutriție și nutrigenomică, Fondator al „Școlii pentru Sănătate și Longevitate”, Membru al „Academiei Americane de Nutriție și Dietetică”, Reprezentant pentru România al „Organizației Europene pentru Medicina Stilului de Viață” (ELMO).

Conținut

  • 44% din sortimentele analizate conţin acid citric;
  • 37% din sortimentele analizate conţin monoglutamat de sodiu;
  • 15% din sortimentele analizate conţin clorură de potasiu;
  • 15% din sortimentele analizate conţin acid lactic;
  • 7% din sortimentele analizate conţin trei tipuri de potenţiatori de gust: monoglutamat de sodiu, guanilat disodic și 5 ribonucleotide disodice.
DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI